Culisele negocierilor pentru salvarea Greciei: In fata celui mai groaznic scenariu, Germania si Olanda i-au trimis pe greci noaptea trecuta, prin Bruxelles, sa mai negocieze cu creditorii

Jean Claude Juncker, seful Eurogrup, extenuat dupa o noapte de negocieri / Foto: Consiliul UE

Ministrii zonei euro au convenit luni noapte, dupa 12 ore de negocieri, inca o salvare a Greciei de la faliment. Zona euro a anuntat noul pachet de salvare a Greciei, in valoare de peste 130 de miliarde de euro, dar analizele Troicii (experti FMI-UE-BCE) au aratat ca mai este nevoie de un efort suplimentar.

Cat de mare? Depinde de scenariul in discutie. Cheia problemelor: datoria sa poate fi sustenabila doar daca ajunge la 120% din PIB. Nici cel mai optimist scenariu nu aducea vestea buna, drept pentru care, tarziu in noapte, grecii au fost trimisi de ministrii zonei euro la reprezentantii creditorilor, aflati in Bruxelles, sa mai negocieze.

Negocieri in Bruxelles in noaptea salvarii Greciei

Potrivit diplomatilor europeni, citati de FT, ministrul de finante al Germaniei – Wolfgang Schäuble, si cel al Olandei – Jan Kees de Jager, au insistat pe masuri suplimentare asupra obligatiunilor grecesti, dupa ce analizele expertilor au aratat ca si cu al doilea pachet de salvare, datoria Greciei tot nu va ajunge la limita ceruta de FMI (120% din PIB). Aceleasi surse au mai precizat ca cei doi ministri ai zonei euro i-au trimis pe reprezentantii Greciei, chiar in timpul reuniunii Eurogrupului de noaptea trecuta, de cel putin patru ori la detinatorii de datorii grecesti, care erau si ei in Bruxelles, ca sa obtina stergeri si mai mari de datorii.

Creditorii oficiali au convenit de asemenea sa creasca sarcina lor pentru a aduce datoria greceasca undeva la 120.5 la suta din PIB pana in 2020. Ei au convenit sa reduca ratele dobanzilor pe imprumuturile din pachetul de salvare pana la 0,5 puncte procentuale in urmatorii cinci ani si la 1,5 puncte procentuale ulterior. Oficialii citati de FT estimeaza ca acest lucru ar insemna o reducere de 1,4 miliarde de euro din pachetul de salvare si niveluri mai scazute datoriei cu 2,2 puncte procentuale in 2020.

Aceste rate mai mici inseamna practic ca statele din zona euro pot sa crediteze Grecia sub nivelurile pe care le-ar putea obtine de pe piete asumandu-si anumite pierderi. Pentru a compensa aceste pierderi, Banca Centrala Europeana a fost de acord la randul sau sa distrubuie profiturile din datoria sa de 40 de miliarde de euro in obligatiuni grecesti, catre statele membre.

Prima indoiala: Pot grecii sa se tina de programul de reforma?

Mai intai, analiza UE-FMI legata de datoria Greciei pune sub semnul intrebarii rezultatele de peste cativa ani ale programului de salvare negociat in prezent. „Autoritatile elene ar putea sa nu fie in masura sa ofere reforme structurale si ajustarea politicilor economice in ritmul prevazut de scenariul de baza,” spune documentul, citat de EuObserver, si care face trimitere printre altele, la problemele autoritatilor elene de a convinge sindicatelor sa accepte in continuare masurile de austeritate, dar si la de rezistenta „grupurilor de interese” in a merge mai departe cu liberalizarea pietei.

Recesiunea, o birocratie ineficienta si somajul ridicat au fost si ele mentionate in analiza FMI-UE, care mai avertizeaza, in varianta celui mai pesimist scenariu, ca Grecia ar avea „chiar mai putine perspective” de revenire in urmatorii ani. „Traiectoria datoriei este extrem de sensibila la intarzierile din programul de reforma” ceea ce ridica semne de intrebare cu privire la viabilitatea lui, mai arata raportul.

Seful FMI, Christine Lagarde, intrebat despre acest raport, a precizat ca noul program grec „nu este unul usor” si inca mai are „riscuri”, dar a insistat ca poate fi realizat daca programul de reforma este implementat cu sprijinul politic al liderilor coalitiei din Grecia.

Economistii sunt insa sceptici. „Programul pentru Grecia ramane fragil si vulnerabil. Bazat pe ceea ce am vazut, Grecia va avea aproape sigur nevoie de o alta salvare”, a declarat Sony Kapoor de la think thank-ul Re-Define, citat de EuObserver.

Scenariile de pe masa negociatorilor: cel mai bun si cel mai pesimist

Raportul Troicii privind sustenabilitatea datoriei grecesti anticipeaza ca va fi nevoie de un extra ajutor peste programul de 136 de miliarde de euro negociat azi noapte si care ar duce datoria tarii pana la 129% din PIB pana in 2020. (FMI considera sustenabila datoria Greciei la o valoare de 120% din PIB).

Scenariul „optimist” presupune un extra-ajutor de 50 de miliarde de euro.

Acest scenariu „favorabil”, noteaza The Telegraph, se bazeaza pe presupunerea ca economia Greciei se va opri din scadere anul viitor si ar reveni la o crestere de 2,3% in 2014. „Pentru perioada 2015-2020 nevoile oficiale de finantare ar putea insemna o suma suplimentara de 50 de miliarde de euro”, mai noteaza raportul citat.

Scenariul „pesimist” presupune un extra-ajutor de 245 de miliarde de euro

Cel de-al doilea scenariu sugereaza varianta potrivit careia datoria Greciei va ajunge la 160% din PIB in 2020, cu 40 de procente mai mult decat obiectivul stabilit de FMI. Aceasta traiectorie pesimista va insemna ca Grecia ar mai avea nevoie de un ajutor suplimentar estimat la 245 de miliarde de euro, de aproape doua ori valoarea pachetului de salvare negociat noaptea trecura de ministrii de finante ai zonei euro.

Creditorii privati chemati sa ierte 53,5% din datoria Greciei

Dar reintoarcerea la crestere economica ar putea sa ii ia Greciei mai multi ani, iar masurile de austeritate adancesc recesiunea, aflata deja in al cincilea an, si afecteaza veniturile guvernamentale. Acordul va permite insa Atenei sa lanseze programul cu investitorii privati care presupune o steregere consistenta a datoriilor dar care va contribui la o baza financiara mai stabila si la pastrarea Greciei in interiorul zonei euro.

Prin acest program detinatorii privati ai datoriilor elene vor avea pierderi de 53.5 la suta fata de valoarea nominala a obligatiunilor lor, un efort mai mare fata de tinta initiala de 50%. Acest lucru ar permite reducerea datoriei tarii cu aproximativ 100 de miliarde de euro, un record in istoria economica mondiala, comenteaza AFP.