Culoarea neagra exista (de Andrei Cornea)

Sinistru ins acest Tudor Chiuariu! Si mai sinistru e ca a ajuns, printr-un concurs de imprejurari nefast, ministru al Justitiei! Si nu propus de PRM, PSD, PC, ci de PNL! Si-a inceput mandatul avizand o hotarare de guvern, cel putin dubioasa, de scoatere a unui teren imens de pe Calea Victoriei din patrimoniul public al statului.

A acceptat sau a fortat demisia consilierei care nu a dat aviz favorabil acestei decizii. Apoi, stiind ca dosarul Posta Romana aflat in lucru la DNA privitor la terenul respectiv l-ar putea implica penal, a fortat demiterea procurorului Tulus de la DNA, care se ocupa de caz, tocmai in perioada de suspendare a presedintelui Basescu.

In fata presiunilor interne si externe, a cedat cu un marait scurt, dar a asmutit CSM-ul, a carui ostilitate fata de reformele Monicai Macovei e bine cunoscuta, impotriva DNA.

E posibil sa nu fie stra! in nici de aparitia ilegala in unele ziare a raportului partinitor al CSM impotriva sectiei procurorului Doru Tulus, chiar inaintea anuntului oficial ca impotriva sa s-a cerut autorizatia inceperii urmaririi penale. Oricum, scurgerea aceasta e foarte suspecta.

Cu alte cuvinte, poate cativa prosti or crede ca DNA „se razbuna“ pe ministru pentru raportul negativ intocmit de CSM, punandu-l sub acuzare, desi oricine poate sa-si dea seama ca dosarul fusese lucrat de multa vreme! Daca voiau chiar sa se razbune pe cineva, procurorii ar fi trebuit sa deschida dosare impotriva membrilor CSM, dar logica asta pare sa-l depaseasca pe ministru!

In fine, cu o zi inainte de motiunea de cenzura a PSD care are multe sanse sa darame guvernul, cu o zi-doua inainte de intrunirea comisiei prezidentiale care trebuie sa avizeze inceperea urmaririi penale impotriva sa, ministrul, brusc informat duminica la pranz de lucruri care ii ramasesera pasamite ascunse doi ani si jumatate, iese tantos pe posturile TV, anuntand ca fostul ministru, d-na

Macovei, ar fi falsificat, in 2005, licitatia prin care Freedom House a obtinut auditarea justitiei romanesti in perioada guvernarii Nastase.

In acest fel ar fi reusit d-na Macovei sa imbrobodeasca Europa cum ca e multa coruptie in Romania si sa schimbe conducerea PNA, aducand acolo oameni care il persecuta pe d-l Chiuariu! Povestea e atat de stupida si de cusuta cu ata de toate culorile minciunii, incat nu mai merita analizata.

De altfel, Freedom House a demontat intr-un comunicat acuzatiile si, in plus, s-a aflat ca ministrul acuza Freedom House Romania, cand in realitate auditul a fost efectuat de Freedom House Washington.

La un pas de a fi debarcat fie prin motiune, fie prin suspendare, ministrul slobozeste fara retineri o fiere atat de neagra, incat te intrebi cand a avut timp sa o acumuleze in anii nu multi pe care ii are. Ideea lui e simpla si chiar prinde la unii, cu ajutorul binevoitor al unor organe de presa.

Da, poate ca el e un picut corupt, poate ca si altii sunt corupti, dar pesemne ca si Macovei e corupta. Da, el n-a prea facut reforma in justitie, dar nici Macovei n-a facut. Da, el actioneaza poate ca un lacheu al sefilor lui politici, dar si procurorii DNA se taraie pe burta inaintea sefilor lor.

In schimb, uite ce nedreptate: Macovei, Tulus, Morar au o buna reputatie internationala, Europa i-a luat in brate, in schimb el e rau tratat. Ia sa mai terminam odata cu Europa asta! Ce mai conteaza Frattini, cand Fenechiu e mai aproape, mai mare si mai bogat! In cel mai rau caz – spera un asemenea ministru -, opinia publica interna va fi derut! ata.

A, politicienii se incaiera, se cearta – dar, de fapt, toti sunt manjiti cu noroi, asa ca ce mai conteaza cele 100 de milioane de euro, cat se pare ca facea terenul cedat de pe Calea Victoriei – se va spune in conversatiile din autobuze. N-au furat de multe ori mai mult pana acum? Desigur, pentru cei care nu sunt hoti, canalii si corupti e o judecata aspra, nedreapta si ofensatoare. Pentru ceilalti insa – ce absolvire!

Si, drept urmare, tot in autobuze, in trenuri sau in cafenele, vom auzi iarasi, in chip de comentarii intelepte, celebrele si gretoasele locuri comune: „adevarul e undeva la mijloc“ sau „sa nu judecam in alb si negru“ – locuri comune sub care se ascunde de obicei numai nepasare si fuga de responsabilitatea asumarii unei opinii intemeiate si solide.

Zicerea nu-i adevarata, sa stiti. Culoarea neagra, cel putin, exista, iar unul din numele ei de azi e Chiuariu!