Cum a ajuns Rusia să influențeze extinderea spațiului Schengen și al Uniunii Europene? Cazul Austriei

Austria joacă un rol important atât la nivel politic, cât și economic în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene, cum ar fi extinderea UE, dar și lărgirea spațiului „fără vămi” Schengen. Influența politică de la Viena poate fi un instrument util pentru Rusia în eforturile sale de a diviza unitatea europeană, de a opri extinderea UE și Schengen, de a influența chiar sprijinul european pentru Ucraina în război și de a mai slăbi din sancțiunile occidentale. Totuși, legăturile dintre Federația Rusă și Austria sunt atât de consolidate încât transced domeniul economic și se răsfrâng asupra a tuturor domeniilor importante cum ar fi cel politic, energetic, cultural și social.

Viena și Moscova interacționează prin intermediul acordurilor energetice, întâlnirilor diplomatice și investițiilor semnificative pompate de către oligarhi ruși în economia austriacă. Scopul acestor interacțiuni este de a asigura că Austria devine un exemplu de națiune pro-Kremlin în cadrul Uniunii Europene, ceea ce s-a văzut și cu izbucnirea pe scară largă a războiului din Ucraina, unde atitudinea austriecilor a fost una dintre cele mai îngăduitoare pentru ruși, iar sprijinul militar pentru ucraineni – cel mai mic.

Rusia își propune să influențeze Austria ca parte a unei strategii mai ample pentru slăbirea Uniunii Europene și divizarea dintre continentul European și Statele Unite, în vederea creării unui spațiu politic și cultural mai favorabil intereselor Moscovei. O influențare străină asupra voturilor în Parlamentul European ar putea pune în pericol securitatea euro-atlantică, iar atitudinile îngăduitoare ale tuturor cancelarilor austrieci, terminând cu actualul, Karl Nehammer, ar trebui să ne pună mari semne de întrebare pentru că acesta a fost primul lider european care a vizitat Moscova la 11 aprilie, la 2 luni de la agresiunea rusă în Ucraina.

Rusia operează preponderent prin campanii sofisticate de influență politică care sunt create special pentru a profita de punctele slabe ale unei țări ca Austria, care este un stat puternic cu o politică externă pragmatică care se concentrează mai mult pe interesele economice decât pe cele politice.

Obiectivele acestor operațiuni de influență includ obținerea de sprijin politic și atragerea unor voci prietenoase în Europa, reducerea riscului ca Austria să critice Rusia pe plan politic prin oferirea de stimulente economice, și exploatarea punctelor slabe politice și economice ale Austriei în scopul obținerii de beneficii personale și de creștere a puterii politice, adesea folosind practici corupte și lacune existente. De asemenea, practica comună folosită de Rusia și în celelalte state europene, dar care funcționează perfect la Viena, este capacitatea Moscovei de a profita de disensiunile din societate care au apărut mai ales din cauza sprijinului economic și militar pentru rezistența Ucrainei în război.

De ce fix influențarea Austriei joacă un rol atât de important și nu, de exemplu, a unui alt stat occidental? Austria nu este singura țară membră a UE vizată de influența rusă în acest context, dar este considerată a fi deosebit de vulnerabilă datorită istoricului său de euroscepticism care duce, desigur, la divizarea proiectului european. Dar, cel mai important, Austria este vulnerabilă în fața Rusiei și din cauza investițiilor semnificative în Europa Centrală și de Est, în speță – România.

Votul din Consiliul UE în luna decembrie a anului trecut cu privire la aderarea Bulgariei, Croației și României la spațiul Schengen, fără controale la frontiere, ar fi trebuit să marcheze o victorie importantă pentru Uniunea Europeană. Acesta ar fi trebuit să demonstreze unitatea blocului comunitar după un an dificil caracterizat de război, tulburări politice și economice, și să sublinieze capacitatea continuă a UE de a formula planuri pentru extinderea spațiului Schengen și a Uniunii Europene în ansamblu.

Argumentul pentru a permite aderarea Bulgariei și României este clar. Aceste două țări au devenit membre ale UE în 2007 și au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea la zona Schengen încă din 2011. Cu toate acestea, din cauza lipsei de voință politică puternică, în principal din cauza preocupărilor legate de corupție și de aducerea statului de drept la standardele impuse de UE, momentul aderării la zona Schengen a fost amânat constant. S-au invocat motive neîntemeiate, cum ar fi vulnerabilitatea frontierelor terestre. Această temă este folosită constant de autoritățile austriece pentru că tema migrației reprezintă mereu mărul discordiei în alegerile de la Viena.

Cea mai mare problemă este faptul că atât guvernul de la Sofia, cât și cel de la București se opun partidelor pro-ruse și anti-europene – Renașterea (Bulgaria) și Alianța pentru Unirea Românilor (România), care și-au văzut sprijinul crescând semnificativ în ultimul timp. Un nou boicot din partea Austriei în Consiliul European împotriva Schengen, care este preconizat pentru sfârșitul acestui an, ar fi cadoul politic ideal pe care l-ar primi din nou Federația Rusă.

Pentru Kremlin, permiterea accesului României și Bulgariei în zona Schengen reprezintă un dezavantaj categoric. Această aderare ar aduce oportunitatea de a accelera transportul de mărfuri din Ucraina și Moldova către piețele europene, ceea ce ar aduce mai multe resurse financiare nu doar pentru București și Sofia, dar și pentru Kiev și Chișinău și ar consolida susținerea occidentală în regiune.

Și desigur, unul dintre adevăratele motive ale opoziției Austriei față de aderarea României și Bulgariei la zona Schengen este legat de interesele economice strânse pe care Viena le are cu Moscova. Un singur exemplu este compania petrolieră austriacă OMV, care ocupă o poziție de lider pe piața din România, continuă să desfășoare tranzacții comerciale cu Rusia, importând petrol și gaze din această țară, chiar în ciuda sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite.

În pofida războiului din Ucraina, problema „neutralității” Austriei încă nu este discutată în dezbaterile publice de la Viena. Agenții de influență locali sunt atât de înrădăcinați în relațiile cu elitele și oamenii de afaceri ruși, încât clasa politică din Austria nu poate lua nici măcar o decizie îndrăzneață de distanțare de Rusia. Ultimul caz în acest sens îl reprezintă o lege, care este blocată și acum în Parlamentul Austriac, care trebuia să incrimineze activitățile de spionaj, desfășurate de entități străine pe teritoriul Austriei (lege cu dedicație pentru Moscova). Este o lecție de învățat și pentru un stat ca Republica Moldova, care trece prin aceeași dramă și nu poate lua acțiuni mai ferme fără să țină cont și de un răspuns pe măsură din partea Moscovei, dar care în același timp ia măsuri mult mai pro-active decât majoritatea statelor din Vestul Europei.

În momentul în care chiar Ministrul Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, oficial de rang înalt al unui stat ca Ungaria, cu profunde simpatii pro-rusești și atitudini nu din cele mai prietenoase cu statul român, cere Austriei să nu blocheze aderarea României la Schengen, nu mai este loc de nici măcar o interpretare vis-a-vis de rea-voința puterii de la Viena. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro