Cum a evoluat economia in primul trimestru – 10 indicatori care conteaza

Institutul National de Statistica va comunica maine primele date legate de evolutia economiei in primul trimestru, moment in care vom afla daca Produsul Intern Brut continua sa fie pe minus, sau vom inregistra prima crestre economica anuala din ultimele 9 trimestre. In acest context cred ca ar fi utila analizarea pe scurt a evolutiei in primele trei luni a celor mai importanti indicatori economici, astfel incat sa ne formam o parere de ansamblu asupra situatiei generale in care ne aflam, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

1. Productia industriala: dupa ce a crescut anul trecut cu 5,1%, in primul trimestru din 2011, volumul productiei industriale a crescut cu 11,4%, si cum acest sector genereaza 25% din PIB-ul total, impactul asupra cresterii economice va fi unul semnificativ – aproximativ 3 puncte procentuale.

In plus, comenzile noi au crescut cu 26,4% in primul trimestru, fiind astfel de asteptat ca si in lunile urmatoare industria sa mearga bine. Totusi, este improbabil ca ritmul de crestere de peste 10% sa fie mentinut pe termen lung.

2. Comertul si serviciile – evolutia acestui sector reflecta foarte bine evolutia consumului populatiei, iar datele nu sunt foarte incurajatoare, cel putin in ce priveste comertul cu amanuntul.

Astfel, in primul trimestru, cifra de afaceri in comertul cu amanuntul (fara auto) a scazut cu 5,5% fata de primul trimestru din 2010, insa prelungirea programului rabla si in ianuarie a facut ca cifra de afaceri in sectorul auto sa creasca cu 4,8%. In ce priveste serviciile de piata prestate populatiei, cifra de afaceri in acest sector a crescut cu 7,4%.

Per total, comertul si serviciile au o pondere de 21% in PIB, iar impactul in T1 va fi tot negativ, insa mai mic decat in trimestrele anterioare.

3. Constructiile – in serie bruta, volumul lucrarilor de constructii a scazut in primul trimestru cu “doar” 4,4% fata de T1.10, dupa ce anul trecut scaderea a fost de 20,9%. Ponderea constructiilor in PIB este de 8-9%, astfel ca o scadere de 4-5% va trage PIB-ul in jos cu cel mult jumatate de punct procentual.

Pe elemente de structura: s-au inregistrat scaderi la lucrarile de constructii noi (-6,1%) si la lucrarile de intretinere si reparatii curente (-11,4%), in timp ce lucrarile de reparatii capitale au crescut in volum cu 22,7%.

Si numarul autorizatiilor de construire a scazut – de la 7.621 in T1.10, la 7.396 in T1.11, evolutie care arata ca o revenire a activitatii in perioada imediat urmatoare este improbabila, doar realizarea unor investitii semnificative in lucrarile de infrastructura putand schimba situatia.

4. Turismul – numarul sosirilor in structurile de primire turistica a crescut cu 13,2% in primele trei luni si a ajuns la 1,12 milioane, in timp ce numarul innoptarilor a crescut cu 12% si a ajuns la 2,3 milioane. In acest moment ne aflam practic la nivelul din 2006. Pe de alta parte, plecarile vizitatorilor romani in strainatate au scazut cu 3,8% in primul trimestru si au ajuns la 2,34 milioane.

Cifra de afaceri a hotelurilor si restaurantelor a fost in martie 2011 cu 5,5% mai mare decat in martie 2010.

5. Comertul exterior – este in mod evident cel mai dinamic sector al economiei. In primul trimestru, exporturile au totalizat 11 miliarde euro, nivel aproape dublu fata de T1.09, iar deficitul comercial a scazut la 1,4 miliarde euro, cu o treime mai mic decat in primul trimestru din 2010 si 2009.

Deficitul comercial se scade din PIB, astfel ca o scadere a deficitului are un impact pozitiv asupra cresterii economice.

Totusi, depindem cam mult de exporturi, iar daca tarile din vest se vor confrunta cu o scadere a ritmului de crestre a economiei, si exporturile romanesti vor fi afectate.

6. Numarul de salariati si rata somajului – in ce priveste somajul avem date pentru primele 4 luni, iar cifrele arata ca rata somajului a scazut de la 6,87% in decembrie, la 5,41% in aprilie, in timp ce numarul somerilor inregistrati la ANOFM a scazut cu ~133.000 si a ajuns la 493.438.

Numarul oficial al salariatilor din economie a stagnat in primele doua luni (nu avem inca date pentru martie) la aproximativ 4,1 milioane, februarie fiind prima luna din ultimii doi ani in care numarul salariatilor a crescut (+1.300).

In ce priveste rata somajului comunicata de ANOFM, aceasta nu reflecta situatia reala existenta pe piata muncii din moment ce multi dintre cei care ies din evidente nu se mai obosesc sa se inscrie din nou, iar scaderea cu 700.000 a numarului oficial al locurilor de munca in ultimii doi ani si jumatate nu reflecta situatia reala a celor care si-au pierdul locul de munca din moment ce multi dintre cei care lucrau cu acte, acum lucreaza fara acte.

7. Economisirea si creditarea – soldul depozitelor la banci a scazut in primele trei luni cu 6 miliarde lei, insa in timp ce depozitele populatiei au crescut cu 0,5 mld. lei si au ajuns la 104,5 miliarde lei, depozitele companiilor au scazut cu 6 mld. lei si au ajuns la 66.9 mld. lei. Comparativ cu martie 2008 insa, depozitele populatiei sunt mai mari cu 51%, iar cele ale companiilor cu 11%.

Pe segmentul creditarii, soldul total al creditelor acordate de banci a scazut de la 209,3 mld lei in decembrie, la 204 miliarde in martie, scaderea fiind mai pronuntata in cazul populatiei (-4 mld. lei pana la 98 mld. lei), si mai putin pronuntata in cazul campaniilor (-1,3 mld. lei pana la 105,9 mld. lei).

Despre creditele neperformante am scris aici.

8. Fondurile europene – in primele 4 luni din acest an, platile efectuate catre beneficiarii de fonduri europene au ajuns la 2,2 miliarde lei, cu 1,3 miliarde lei mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. De mentionat ca vorbim doar despre platile din fonduri UE, nu si de cofinantarile de la buget.

Totusi, in ciuda acestei performante, rata de absorbtie ramane foarte mica, respectiv usor peste 11%. Totalul fondurilor pe care le avem la dispozitie este de 19 miliarde euro, si cum pana acum am tras doar 2,4 miliarde, iar fondurile care nu sunt atrase pana in 2015 sunt pierdute, rezulta ca in urmatorii patru ani si jumatate trebuie sa cheltuim aproape 17 miliarde de euro. Oricum, triplarea finantarilor in primul trimestru va genera un impact pozitiv asupra PIB.

9. Inflatie si salarii – incepand cu iulie 2010, ritmul anual de crestere al preturilor a fost permanent mai mare decat ritmul anual de crestre al salariului mediu pe economie, iar situatia nu se va schimba pana la sfarsitul acestui an.

Daca in mediul privat insa, cresterea salariilor a tinut oarecum pasul cu cresterea preturilor, in sectorul public puterea de cumparare a fost in martie 2011 cu cel putin 20% mai mica decat in martie 2010, desi de la 1 ianuarie 2011, salariile au crescut cu 15%.

Luand drept reper salariul mediu pe economie, in 2010 si 2011 vom pierde probabil toata puterea de cumparare castigata in 2008, an in care salariile au crescut cu 25,6%, iar preturile cu 7,9%.

10. Incasarile bugetare – in primul trimestru, incasarile bugetare au crescut cu 10,2% fata de T1.10, iar cheltuielile au crescut cu 1,3%, astfel incat deficitul bugetar a scazut de la 1,6% din PIB, la 1%. Pentru 2011, tinta este de 4,4% din PIB.

Daca vom continua asa si in trimestrele urmatoare, nu vom avea probleme in a respecta tinta agreata cu FMI, dar in 2012 deficitul trebuie sa se reduca la 3%, ceea ce inseasmna o scadere cu echivalentul a 2 miliarde euro.

La final

Cel mai probabil, INS va comunica vineri iesirea Romaniei din recesiune, insa acest lucru se datoreaza aproape exclusiv industriei. Consumul populatiei continua sa scada, restantele la banci continua sa creasca, iar multe dintre companii se chinuie sa supravietuiasca, imaginea (pozitiva) de ansamblu nereflectand realitatea din fiecare domeniu economic.

Daca anul viitor, bugetul nu va trebui sa suporte mariri nesustenabile de salarii si pensii (2012 este an electoral!), daca sectorul de stat va continua sa se restructureze, iar gradul de absorbtie a fondurilor europene va creste semnificativ, este posibil sa iesim cu adevarat din criza in 2013.

Citeste si comenteaza pe Businessday.ro.