Cum am ajuns să-i înjurăm pe cei care ne vorbesc despre ce funcționează în lumea civilizată. Cazul traficului din București
Un articol în care o expertă româncă în mobilitate urbană, de la o organizație internațională, a îndrăznit să emită opinii despre diferențele dintre bărbați și femei în ceea ce privește atașamentul față de mașina personală a atras ieri un număr neobișnuit de mare de comentarii, negative, atât pe site-ul HotNews.ro, cât și pe Facebook.
Subiectul aglomerației din trafic, din București dar și din alte mari orașe, este unul de mare interes și tendința generală este să dăm vina pe autorități pentru că nu au construit acele bulevarde largi pe unde să încăpem toții cu mașinile personale.
Sigur că lipsa infrastructurii rutiere din România este o realitate incontestabilă. Pe de altă parte ar fi naiv să mai spunem acum că lărgirea bulevardelor din București ne mai poate scăpa de aglomerație, la câte mașini sunt acum pe străzi. De exemplu, în 2020 erau înmatriculate doar în Capitală peste 1,5 milioane de autoturisme, la 2,1 milioane locuitori.
Ana Drăguțescu este coordonatoare de mobilitate urbană la rețeaua globală ICLEI (Local Governments for Sustainability), din care fac parte peste 2500 de administrații regionale din peste 125 de țări.
Din această poziție, experta din România ce trăiește în Germania a acordat un interviu HotNews.ro în care a explicat câteva lucruri care, de altfel, sunt cunoscute deja în Occident.
De exemplu, a vorbit despre faptul că bărbații și femeile au comportamente diferite în ceea ce privește mobilitatea urbană. Bărbații sunt mult mai atașați de mașinile personale, în timp ce femeile sunt mai dispuse se folosească transportul în comun.
Explicațiile au fost însoțite de studii și sondaje care arătau exact aceste lucruri.
Din diferența de comportament dintre bărbați și femei apare și necesitatea ca acele campanii de descurajare a mersului cu mașina personală în oraș, în favoarea transportului public, sustenabil și mai puțin poluant, să fie diferențiate, în funcție de gen. Cum se întâmplă la alții.
Aici există câteva exemple, cum ar fi ceea ce face primărița din Paris, Anne Hidalgo, sau ce se întâmplă în orașul Umea din Suedia, unde la primărie există chiar o expertă pentru egalitate de gen care lucrează la astfel de politici publice.
Ce a mai „îndrăznit” să spună Ana Drăguțescu este faptul că orașele actuale, inclusiv Bucureștiul, sunt proiectate de bărbați, astfel încât să susțină cât mai multe mașini și a invocat experiențe personale, despre discuții și întâlniri la care a participat referitoare la mobilitate urbană.
Un alt subiect important și neconvenabil (judecând după comentarii) a fost acela că lărgirile de bulevarde nu ajută pe termen lung, ci, dimpotrivă, vor încuraja folosirea mașinii personale.
Un articol publicat de Pressone în 2019, despre exemplul orașului american Boston, arată exact acest lucru: investițiile făcute de orașe în transportul cu mașina personală se dovedesc pe termen lung foarte păguboase. Străzile vor rămâne la fel de aglomerate.
Ca să ne întoarcem la ce spune Ana Drăguțescu, „ dacă ai lărgit o stradă, lumea va afla: „hai că-mi iau și eu mașina în dimineața asta că am auzit că mergi ca prin brânză și ajungi în Pipera în 10 minute”. Și s-a terminat discuția. Adică vom reveni de unde am plecat în urmă cu șase luni sau un an”.
Singura soluție, spune experta în mobilitate urbană, o reprezintă concentrarea municipalității pe transportul public, astfel încât acesta să fie atractiv pentru localnici.
Toate aceste lucruri au reușit însă să-i înfurie peste măsură pe mulți dintre cititorii interviului. „Tâmpenii feministe” s-au grăbit unii să spună, ducând discuția către confruntarea ideologică „progresiști versus conservatori”. Alții i-au contestat calitatea de expert în mobilitate urbană.
„Bun venit în cultura „egalității de gen” a zilelor noastre. Astăzi nu mai putem discuta nici de mersul cu mașina fără să ne raportăm la noile clișee ale momentului – egalitate de gen, diversitate, feminism”, scrie cineva pe site-ul nostru.
Unii comentatori au luat-o foarte personal, enumerând lucrurile care, chipurile, i-ar face superiori pe bărbați femeilor, deși în mod evident nu despre acest lucru este vorba.
„Domniță, bărbații sunt zei, au proiectat totul, ( matematica, note muzicale, legile, filozofia, chimia, fizica, au scris si făcut istoria, diplomatia etc)”, a scris un alt comentator.
Unii șoferi au opinat că, din experiența lor, femeile sunt cele care produc accidente la volan, nu bărbații.
Din fericire au existat și multe comentarii care au încercat să explice că nu despre ideologie este vorba în trafic, ci despre pragmatism.
„Nu e vorba de feminism. E vorba de pragmatism. Vrei să nu inhalezi CO2 și noxe? Vrei să mergi la munca relaxat? Se poate, dacă autobuzul are banda lui și limitezi accesul cu „coji” euro1/2 măcar, prin centru.
Dacă masculinitatea înseamnă să ai o coajă de BMW „de nota 10+”, adică 10+ ani, care consuma 10+ în oraș, neapărat „Dizal” cu juma’ din piese aftermarket, peste care ai dat o vopsea și un polish și acum e „ca nouă”, dar ai dat șpagă la ITP sa treaca noxele, eu zic pas”.
Dacă ar fi să privesc partea plină a paharului aș putea spune că este foarte bine că subiectul a stârnit atât de multe comentarii. Este un semn că răbdarea tuturor, în ceea ce privește traficul infernal din marile orașe, se apropie de final. Suntem la o cumpănă și trebuie să luăm o decizie.
Dar înainte de a ne vărsa furia pe oamenii care îndrăznesc să ne spună adevărul în față poate ar trebui să ne întrebăm dacă nu putem și noi face ceva pentru a ne face viața mai ușoară.
De exemplu, în fiecare dimineață când ne pregătim să plecăm de acasă să ne întrebăm: oare chiar am nevoie de mașină azi?
INTERVIURILE HotNews.ro