Cum arăta o femeie care a trăit acum 6.000 de ani în Scandinavia

Datorită urmelor de dinți pe care le-a lăsat într-un fel de strămoș al gumei de mestecat, cercetătorii au putut să obțină ADN, pe care l-au folosit pentru a descifra codul său genetic, relatează BBC.

Este pentru prima oară când întregul genom al unui om dintr-o perioadă atât de îndepărtată a fost extras din orice altceva decât dintr-un os uman, spun cercetătorii.

Cel mai probabil femeia avea pielea închisă la culoare, păr șaten închis și ochi albaștri.

Cercetătorul Hannes Schroeder de la Universitatea din Copenhaga spune că guma de mestecat – un fel de smoală provenită dintr-un copac – este o sursă foarte valoroasă de ADN antic, în special pentru perioade din care nu avem rămășițe umane.

”Este minunat că avem genomul complet al unui om antic din orice altceva decât os”, a spus el.

Ce știm despre ea?

Întregul cod genetic, sau genom, a fost decodat și folosit pentru a descoperi cum ar fi putut arăta femeia. Genetic era mult mai înrudită cu vânători-culegătorii de pe continentul european decât cu cei care au trăit în Scandinavia centrală în acea perioadă și – ca și ei, avea pielea închisă la culoare, păr șaten închis și ochi albaștri.

Cel mai probabil ea este descendenta unei populații care s-a mutat din vestul Europei, după retragerea ghețarilor.

Cum trăia?

Alte urme de ADN arată indicii ale vieții pe insula Lolland, din Danemarca.

Au fost identificate caracteristici de alune și rață sălbatică ceea ce arată că acestea făceau parte din dieta ei.

”Este cel mai mare sit din Epoca de Piatră din Danemarca și descoperirile arheologice sugerează că oamenii care au ocupat această zonă au exploatat puternic resursele sălbatice în Neolitic, care este o perioadă în care au fost introduse agricultura și domesticirea animalelor pentru prima oară în sudul Scandinaviei”, a spus Theis Jensen de la Universitatea din Copenhaga.

Cercetătorii au extras de asemenea ADN din microbii prinși în ”guma de mestecat”. Au găsit patogeni care provoacă febră glandulară și pneumonie, precum și alți viruși și bacterii care sunt înmod natural în gură, dar nu provoacă nicio boală