Cum au ajuns 1.000 de refugiați ucraineni din Germania să fie somați să-și părăsească locuințele primite după ce au fugit de război

Aproximativ 1,16 milioane de refugiați care au fugit de războiul din Ucraina au fost înregistrați în Germania până la jumătatea lui aprilie 2024. Acum 1.000 de refugiați ucraineni din landul Saxonia au fost informați că vor fi scoși din locuințele sociale, pentru că sunt beneficiari ai alocației cetățenești, cu acces la piața imobiliară liberă și nu solicitanți de azil.

Cazare pe repede înainte

Când mulți oameni au fugit în Germania din cauza atacului Rusiei asupra Ucrainei, lucrurile s-au precipitat. Refugiații aveau nevoie, rapid, de un loc de cazare.

Potrivit unui reportaj al televiziunii MDR, în localități din zona Erzgebirge (Munții Metaliferi) din Saxonia, aceștia au fost cazați în apartamente rezervate persoanelor care intră sub incidența Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil. Weil sie als Bürgergeldempfänger gelten: 1000 ukrainische Flüchtlinge sollen im Erzgebirgskreis schnell ihre Wohnungen räumen (tagesspiegel.de)

Chichița este însă în legislație. Potrivit administratorului raional, Rico Anton (CDU), citat de MDR, refugiații ucraineni au un statut juridic special. Aceștia „sunt beneficiari ai alocației cetățenești (Bürgergeld) și sunt încurajați să caute un apartament pe piața imobiliară liberă”.

Prin urmare, la jumătatea lunii mai, peste 1.000 de refugiați ucraineni au primit o solicitare scrisă de la autoritățile locale, de a-și elibera apartamentele puse la dispoziție de acestea, până pe 15 iunie. Motivația este că apartamentele sunt urgent necesare pentru solicitanții de azil din alte țări, cărora le este interzis legal să își închirieze propriile locuințe – spre deosebire de refugiații ucraineni.

Conformare în parte

Ucrainenii care au primit acum “o scrisoare de reziliere” ar fi neglijat să-și caute un apartament nou, declară Anton. Potrivit administratorului districtual, mulți dintre cei 5.500 de refugiați ucraineni din Erzgebirgskreis au deja, de ceva vreme, un apartament cu contract de închiriere privată.

40% dintre cei care locuiau într-un apartament care era de fapt destinat solicitanților de azil s-au mutat în altă parte. „Trebuie să creștem presiunea asupra celor aproximativ 1.000 de oameni rămași”, a precizat Rico Anton.

Totuși, se încearcă și transformarea apartamentelor puse la dispoziție de autorități, astfel încât refugiații ucraineni înșiși să devină chiriași și să rămână în mediul care le e familiar, lucru posibil în unele cazuri.

Administratorul districtual mai zice și că „trebuie evitată lipsa de adăpost”, referindu-se la soluția unei „acomodări provizorii, care există” și la prelungiri ale termenelor limită, în cazuri „de extremă urgență”.

Trucuri folosite de infractori pentru a lua bani de la stat și „falșii ucraineni”

Cu toată empatia și sprijinul necondiționat, inclusiv financiar, al guvernului și al autorităților locale germane pentru refugiații de război din Ucraina, odată cu prelungirea războiului situația se tensionează.

“La finele anului 2023, 20% dintre refugiații din Ucraina aveau joburi în Germania, comparativ cu 65% în Polonia, 61% în UK și 46% în Danemarca, potrivit unei statistici publicate în martie de Tagesschau.de, din surse OECD și Agenția de Ocupare a Forței de Muncă”.

Astfel relatam pentru Hotnews, în articolul “Refugiați ucraineni în Germania – mulți bani de la stat, slabă integrare pe piața muncii”, de la finele lunii aprilie, cum integrarea pe piața muncii din Germania șchioapătă.

În plus, au fost semnalate abuzuri și fraude cu „banii gratis”. Frauda la asigurările sociale provoacă daune de miliarde de euro, în Germania. Diverse cazuri arată trucurile folosite de infractori, pentru a lua bani de la stat. Potrivit Ministerului Muncii, alocația cetățenească (Bürgergeld) este menită să asigure mijloacele de trai pentru persoanele care nu își pot găsi de lucru sau nu pot trăi doar din veniturile lor.

Însă mulți oameni abuzează de sistemul de alocații pentru cetățeni, care este în vigoare de peste un an, ca și, înaintea lui, de așa-numitul ajutor social Hartz IV.

În februarie 2024, semnalam un caz mediatizat și care a stârnit indignare în Germania, al unei familii ucrainene, care a primit aproximativ 40.000 de euro în beneficii sociale din Germania, timp de un an.

După fuga din Ucraina aflată în război, familia a solicitat alocația cetățenească în Germania, dar s-a întors în patrie, după ceva timp. Autoritățile germane nu au observat, multe luni de zile, că familia nu mai locuiește în Germania.

O altă situație s-a semnalat în districtul Ilm, din Turingia. Acesta a raportat anul trecut o înșelătorie deosebit de îndrăzneață: din aproximativ 2.400 de refugiați ucraineni, 52 erau deja înregistrați în alte țări ale UE. Ca urmare, unii au primit ajutoare sociale de două ori, potrivit radioulul MDR. În consecință, beneficiile pentru cazare, îngrijiri medicale, alocația cetățenească și costurile pentru echiparea inițială a locuinței ar fi fost obținute în mod fraudulos.

Sunt cazuri izolate, însă autoritățile germane se ocupă de fiecare caz în parte, deoarece este vorba de întrebuințarea corectă, după lege, a banului public. Iar la generosul “uger social” al Germaniei sug mulți, atât străini, cât și autohtoni. Însa ampla discuție nu face obiectul articolului de față.

Câți refugiați ucraineni au fost înregistrați în Germania

În ce privește numărul refugiaților de război ucraineni, în Germania și în general, date concrete publică Oficiul de Statistică federal, care precizează:

„Potrivit unei evaluări a Ministerului Federal de Interne, aproximativ 1,16 milioane de refugiați care au fugit de războiul din Ucraina au fost înregistrați în Germania până la jumătatea lui aprilie 2024. Informațiile se bazează pe înscrieri în Registrul Central al Străinilor. Nu se poate determina cu certitudine numărul exact de refugiați din Ucraina, care au ajuns sau au părăsit Republica Federală. Este posibil ca unele persoane să fi continuat să călătorească sau să se fi întors în Ucraina”.

Potrivit comunicatului, în Germania, „majoritatea refugiaților ucraineni sunt înregistrați în statul Renania de Nord-Westfalia”, iar „majoritatea refugiaților ucraineni au statut de protecție temporară – asta înseamnă că nu există nicio verificare a dreptului lor de ședere sau a unei proceduri de azil”.

„În timp ce estimările de la începutul războiului plasau numărul refugiaților la patru până la opt milioane, din cauza războiului din Ucraina, a devenit rapid evident că aceste cifre vor fi depășite”, mai arată comunicatul.

Potrivit estimărilor Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), citate de Oficiul de Statitistică, până la jumătatea lui aprilie 2024 au fost înregistrate aproximativ 29 de milioane de cazuri de trecere a frontierei, iar numărul refugiaților a fost uneori de peste 200.000 pe zi. Polonia învecinată a înregistrat cele mai multe treceri de frontieră, țara est-europeană a primit acum aproximativ 1,5 milioane de refugiați din Ucraina.