Cum le-au dat deputatii imunitate avocatilor printr-o lege neclara. Procurorii nu pot ridica inscrisuri care contin comunicari intre avocat si client, nici daca avocatul este suspect

Camera Deputatilor a adoptat marti un proiect legislativ care modifica legea profesiei de avocat, proiect controversat, care multa vreme a fost cunoscut ca „superimunitatea” avocatilor si aspru criticat de ministrul de Justitiei in momentul in care a aparut. In forma finala care merge la promulgare la presedintele Klaus Iohannis, publicata pe site-ul Camerei Deputatilor miercuri dupa-amiaza, se arata ca „inscrisurile care contin comunicari intre avocat si clientul sau” sunt exceptate de la masura ridicarii si de la masura confiscarii in timpul unei perchezitii facuta la avocat, fara a exista nicio alta prevedere suplimentara, ceea ce face ca legea sa fie extrem de neclara.

Acest lucru se intampla pentru ca, in ultimul moment, la dezbaterea legii in plen, s-a votat eliminarea unei precizari cheie, si anume faptul ca aceste comunicari pot fi ridicate si confiscate in situatia in care „din probe rezulta suspicunea rezonabila ca avocatul a comis infractiuni in exercitarea activitatilor specifice profesiei”.

Traseul sinuos al superimunitatii avocatilor

Dupa ce proiectul a ajuns la comisia juridica de trei ori, intors fie dupa ce liderul PNL Alina Gorghiu a spus ca este „o aberatie”, fie pentru „erori materiale”, acesta a ajuns la dezbaterea in plen cu un raport dat de comisia juridica, realizat chiar cu o seara inainte de sedinta de plen. Raportul poate fi consultat aici.

La sedinta de plen, secretarul de stat din Ministerul Justitiei Gabriela Scutea, prezenta la intocmirea rapoartelor pe acest proiect de-a lungul timpului, a afirmat ca „solutia legislativa tine cont in mare parte de observatiile Guvernului”.

Apoi a luat insa cuvantul deputatul UDMR Mate Andras, de profesie avocat si unul dintre initiatorii proiectului de lege, care a afirmat ca, prin fraza referitoare la „suspiciunea rezonabila”, se aduce un „atentat” la dreptul la aparare.

„Deci stimati colegi, atunci cand un client merge la un avocat sunt anumite aspecte confidentiale care nu trebuie sa ajunge la partea adversa. Intr-un proces penal partea adversa e procurorul, de partea cealalta este aparerea – ce se va intampla cu dreptul la aparare atunci cand un procuror care va interpreta in mod abuziv acest articol? Iti confisc telefonul pentru ca ai mesaje inscrise, iti confisc hardul computerului, oare cetateanul va avea asigurat dreptul la aparare, sau incalcam din nou tratatul CEDO referitor la dreptul la un proces echitabil? Astazi am facut un atentat nu impotriva avocatului, ci impotriva dreptului la aparare” a spus Mate Andras in plenul Camerei Deputatilor.

El a cerut sa se supuna la vot acest amendament al comisiei juridice, ceea ce s-a si intamplat. Iar deputatii i-au dreptate, chiar daca erau in numar foarte mic – 30 au votat pentru scoaterea lui, si doar 24 pentru mentinere. Mate Andras a venit la microfon sa le multumeasca.

Cu acest raport ciuntit de modificare a proiectului, legea a ajuns la votul final si a fost adoptata.

Aici puteti citi legea in forma sa finala.

Redam mai jos cum modifica art. 35 din Legea 51/1995:

Art. 35 in legea aflata acum in vigoare:

(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.

Ce adauga aceasta lege:

„1^1 Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri si de la masura confiscarii:

a) inscrisurile care contin comunicari intre avocat si clientul sau;

b) inscrisurile care contin consemnari efectuate de catre avocat cu privire la aspecte referitoare la apararea unui client.”

De precizat ca s-a eliminat din forma adoptata de Senat conditia ca decanul baronului sau reprezentantului acestuia la perchezitia facuta la cabinetul avocatului.

Modificari se fac si la alineatul 2 al aceluiasi articol 35, in privinta interceptarilor. Aici trebuie specificat ca s-a eliminat o prevedere care contribuia la aceasta „superimunitate” si anume conditia informarii „de indata” asupra interceptarii realizate, asa cum se prevedea in forma ce iesise din Senat.

Alineatul 2:

„Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege.”

Ce se adauga: „Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute in art. 139 alin 2 C.pr.pen. Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunul proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata de catre procuror. Judecatorul dispune informarea avocatului.”

De unde au plecat aceste modificari ale legii

In iunie anul trecut, senatorul PSD Ioan Chelaru, presedintele Uniunii Juristilor din Romania, a depus doua amendamente la proiectul de lege care modifica legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.

Intamplator sau nu, aceste modificari veneau la scurt timp dupa cazul Sova-Ponta, acuzati pe baza unor probe obtinute in urma unor perchezitii informatice ca ar fi comis fapte de coruptie pe vremea cand activau ca avocati.

• La momentul in care aceste prevederi au fost votate in Senat, DNA a atras atentia ca „ar avea drept consecinta nulitatea unor probe deja administrate in dosarele DNA”.

De asemenea, surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro la acea vreme ca, daca modificarile la legea avocaturii vor fi adoptate si intra in vigoare, printre marii beneficiari se numara Dan Sova si Victor Ponta, deoarece unul din efecte ar fi nulitatea actelor procedurale din dosarele in care sunt cercetati in calitatate de avocati, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare. Un alt posibil beneficiar ar fi si avocatul Doru Bostina, trimis in judecata de DNA.

Citeste si: DNA: Adoptarea modificarilor la legea avocaturii „ar avea drept consecinta nulitatea unor probe deja administrate in dosarele DNA”/ Victor Ponta si Dan Sova, printre marii beneficiari – surse

Cum a explicat senatorul PSD pentru HotNews.ro, pe 23 iunie anul trecut, modificarile propuse la legea exercitarii profesiei de avocat:

• „Acestea (perchezitii informatice – n.r.) privesc anumite raporturi, nu poti sa interzici confiscarea de inscrisuri in general. Se refera la raporturile dintre client si avocat, atata timp cat nu si avocatul este suspect de comiterea unei infractiuni. In prezent nu exista niciun fel de protectie a avocatului, este foarte usor ca avocatul sa devina suspect numai prin faptul ca asista un suspect sau un invinuit. Si am vrut sa fie clara o delimitare din acest punct de vedere si sa asigur o protectie a avocatului care sa isi poata face profesia nu sub presiunea organului de urmarire penala. Daca ulterior se constata ca este complice la o infractiune, fara nicio discutie. Eu nu vreau sa protejez avocatul impotriva legii, eu vreau sa protejez avocatul impotriva abuzurilor, atat. Perchezitiile nu se pot face decat in prezenta decanului baroului sau a unui reprezentant al decanului baroului. Pentru ca am nevoie de cineva neutru. Organul de urmarire penala vine si face perchezitii in urma unui ordin si are un interes, invinuitul sau suspectul are un alt interes, si atunci este nevoie de un organ neutru care sa asigure obiectivitatea acestor perchezitii.”
• Intrebat daca un caz cum a fost cel al lui Sova s-ar mai putea face, senatorul PSD raspunde: „Absolut, nu se asigura protectia avocatului impotriva legii, ci impotriva abuzurilor.”

In forma lor de atunci, amendamentele erau urmatoarele:

„Dupa alineatul 1 al articolului 35 se introduc doua noi alineate cu urmatorul cuprins:

(1) Sunt exceptate de la masura ridicarii de inscrisuri, a sechestrarii sau a confiscarii:

1. comunicarile scrise intre client si avocatul sau, autorizat legal sa refuze oferirea de declaratii.

2. consemnarile efectuate cu privire la comunicarile incredintate de catre client sau cu privire la alte imprejurari la care se refera dreptul de a refuza depunerea de marturie

3. alte bunuri, cu privire la care se aplica dreptul de a refuza depunerea de marturie.

Nu este admisa ridicarea, sechestrarea sau confiscarea inscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine si date, a imaginilor si a altor reprezentari care se afla in posesia avocatului.

Restrictiile privind masura confiscarii nu sunt aplicabile in situatia in care probe si indicii temeince justifica suspiciunea ca avocatul ar fi implicat in savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, ori daca avocatul este implicat in favorizarea infractorului, obstructionarea justitiei sau intr-o tainuire sau daca este vorba despre bunuri rezultate in urma savarsirii unei infractiuni, care au fost utilizate sau destinate savarsirii unei infracituni care provin dintr-o infractiune.

Restrictiile privind masura confiscarii nu sunt aplicabile in situatia in care avocatul contribuie la disimularea provenientei bunurilor obtinute ilegal, daca avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infractiune, disimuleaza provenienta acestuia sau obstructioneaza ori pericliteaza identificarea provenientei, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun.

(2) Perchezitia sediului profesional al avocatului sau a domiciliului acestuia este conditionata de existenta unui mandat de perchezitie emis de judecator. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie sa fie prezent pe parcursul intregii proceduri de perchezitie derulate la sediul profesional al avocatului.”

Interesant este in forma propusa de Chelaru si votata de Senat exista aceasta prevedere potrivit careia nu se aplica restrictiile referitoare la confiscare daca probe si indicii temeince justifica suspiciunea ca avocatul ar fi implicat in savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, ceea ce Camera Deputatilor a eliminat.