Cum poate aduce sute de milioane de euro asocierea dintre doua orase. Studii de caz: Botosani-Suceava si Arad-Timisoara
Polul de dezvoltare Suceava-Botosani ar putea accesa fonduri europene de 400 de milioane de euro in exercitiul financiar 2014-2020. Printre proiectele ce pot fi dezvoltate se numara reabilitarea liniei feroviare dintre cele doua municipii, modernizarea aeroportului Suceava si folosirea sa in comun, precum si un stadion multifunctional ce ar urma sa fie ridicat la jumatatea distantei dintre cele doua municipii si sa aiba minim 30.000 de locuri.
Si primarii oraselor Arad si Timisoara discuta asocierea intr-un pol de dezvoltare, deocamdata existand discutii aprinse in acest sens. Cel doua proiecte au fost prezentate in cadrul unei conferinte organizate luni de Institutul pentru Politici Publice (IPP).
Arealul de dezvoltare Suceava-Botosani: linie de tren modernizata, aeroport comun si un stadion de 30.000 de locuri
La conferinta de luni organizata de IPP, parte a evenimentelor City Invest 2013, a participat edilul municipiului Botosani, Ovidiu Portariuc, precum si directorul de investitii din cadrul Primariei Suceava. Ambii reprezentanti ai autoritatilor locale au prezentat arealul de dezvoltare Suceava – Botosani, microregiune in zona de Nord-Est a tarii pentru care cele doua autoritati au seemnat in septembrie infiintarea unei asociatie de dezvoltare intercomunitara care va cuprinde zonele metropolitane ale celor doua municipii.
Zonele metropolitane Botosani si Suceava
Foto: Obiectiv de Suceava
Practic, pentru arealul urban Botosani – Suceava (populatie de circa 300.000 de locuitori), potrivit edilului din Botosani sunt in discutie 10 proiecte comune in valoare de peste 400 de milioane de euro in domeniile agro-alimentar, infrastructura rutiera si transport metropolitan. Proiectele comune ar urma sa fie promovate in cadrul exercitiului financiar 2014-2020.
In cadrul conferintei de luni, Primarul Botosaniului a vorbit despre reabilitarea liniei feroviare Botosani – Veresti (jud Suceava), precum si despre apropierea municipiului sau de Aeroportul Salcea (Suceava), aeroport ce ar urmeaza sa fie modernizat si va deservi ambele orase si zone metropolitane.
Pe langa proiectele comune cu Suceava, primarul Botosaniului a vorbit si despre proiectele „pe fonduri europene” pentru municipiul sau precum: reabilitarea a circa 15 km de linii de tramvai, amenajarea de noi refugii, rampe de acces, achizitia a 10 tramvaie noi, spatii verzi intre blocuri si anveloparea termica a circa 10.000 de apartamente.
Primarul din Botosani: Exista 60-70 de proiecte incluse in studiul de fezabilitate ce a fost finalizat. Urmeaza sa ne incadram pe axele de finantare
Printre altele, edilul sef al Municipiului Botosani a pus accent pe constructia unei arene sportive care sa deserveasca cele doua judete.
Potrivit acestuia, stadionul multifunctional ar urma sa fie ridicat la jumatatea distantei dintre cele doua municipii si sa aiba minim 30.000 de locuri. Stadionul ar fi urma sa fie realizat in cadrul unui complex care sa cuprinda si spatii comerciale, sali de conferinte, dar si o parcare subterana, de mari dimensiuni. Valoarea acestei investitii ar urma sa se ridice undeva la 50 de milioane de euro, scrie Botosaneanul.ro
„Toate proiectele pe care vi le-am prezentat fac parte dintr-un portofoliu de proiecte de aproximativ 60- 70 de proiecte incluse in studiul de fezabilitate realizat pentru arealul de dezvoltare Botosani – Suceava. Deci studiul privind arealul a fost finalizat dupa aproximativ sase luni de zile cat a durat realizarea acestui studiu. Ele sunt prinse acolo ca si potential, urmand ca de acum incolo sa ne incadram pe axele de finantare”, a raspuns Ovidiu Portariuc, potrivit Botosaneanul.ro
Parc de agrement si circuit turistic integrat: ecologic, agrement, religios, de vanatoare
Printre proiectele amintite a fost si cel al unui circuit turistic integrat (ecologic, agrement, religios, de vanatoare), realizarea unui parc de agrement la circa 25 km de zona Suceava, edilul amintind ca sunt pregatite peste 70 de proiecte in vederea dezvoltarii orasului care pot atrage 500 milioane de euro.
Primarul a mai spus ca in urmatorul exercitiu financiar, cand se vor cunoaste in detaliu care vor fi axele de finantare ce ar urma sa fie accesibile, se va pune la punct o strategie bine definita si evident, va apela la ajutorul institutiilor bancare pentru partea de cofinantare.
Primarul din Botosani, Ovidiu Portariuc, a spus ca agricultura are cea mai mare pondere de dezvoltare, alaturi de zootehnie, piscicultura, sticlarie, industria lemnului si industria textila.
Primarul Ovidiu Portariuc, vorbind despre Botosani
Foto: IPP
El a subliniat ca in Botosani a fost dat in folosinta in urma cu sase luni un mare parc cu energie regenerabila ce detine panouri fotovoltaice. „Botosani poate fi un element important pentru atragerea de investitii, aici salariile fiind din pacate scazute, circa 259 euro/luna. Botosani este penultimul judet din regiunea nord-est din punct de vedere al dezvoltarii economice, desi are o rata de crestere economica”, a spus Ovidiu Portariuc.
Dan Dura, Directorul de investitii al municipiului Suceava a declarat ca, in ceea ce priveste proiectele arealului de dezvoltare, Municipiul Suceava, zona cu cele mai multe obiective de patrimoniu UNESCO, e interesat, alaturi de Botosani, de dezvoltarea infrastructurii de turism.
Acesta a explicat ca la nivel local se urmareste crearea unui centru de promovare a traditiilor bucovinene si reabilitare a infrastructurii rutiere. „Avem un proiect pentru energie alternativa ce se va dezvolta pe perioada 2014-2020 si urmareste inlocuirea corpurilor de iluminat clasice cu cele economice. Dorim restaurarea monumentelor istorice din Suceava, constructia locuintelor sociale este si ea o prioritate, la fel ca extinderea de utilitati publice. Avand autostrada care leaga cele doua orase, se pot dezvolta multe proiecte de-a lungul acesteia”, a spus Dura.
Polul de dezvoltare Suceava – Botosani, un proiect al autoritatilor locale menit sa rivalizeze cu zona Iasiului
In luna septembrie, HotNews.ro a scris despre decizia autoritatilor locale din cele doua municipii din Nordul Moldovei de a se uni intr-o asociatie de dezvoltare intercomunitara care va cuprinde zonele metropolitane Suceava si Botosani – mai bine de 300.000 de locuitori – si care va promova proiecte europene comune in exercitiul financiar 2014 – 2020.
Potrivit autoritatilor locale, asocierea Suceava – Botosani cuprinde 23 de localitati din zonele metropolitane ale ambelor municipii si va deservi circa 300.000 de locuitori, iar sediul noii asociatii ar urma sa fie in orasul sucevean Salcea acolo unde, in prezent, aeroportul Suceava deserveste ambele zone si municipii si la dezvoltarea caruia s-au angajat ambele autoritati judetene.
Conform draftului de proiect convenit de autoritati, printre marile proiecte comune se numara: infiintarea unei linii metropolitane de tren ce ar urma sa realizeze legatura intre cele doua municipii in „doar 15 minute”, realizarea centurii rutiere II de ocolire a municipiului Suceava spre Botosani si a unui drum expres intre cele doua orase, constructia unei salii de sport polivalente si a unui stadion de mari dimensiuni, precum si o sectie la Botosani a universitatii din Suceava.
Polul de dezvoltare Arad-Timisoara
Daca la Suceava lucrurile sunt destul de avansate, in cazul polului de dezvoltare Arad-Timisoara inca se discuta. Primarii celor doua orase, Nicolae Robu (Timisoara) Si Gheorghe Falca (Arad) sunt convinsi ca este nevoie ca cele doua orase sa se uneasca si sa gandeasca o strategie de dezvoltare comuna, argumentele pentru crearea polului gasindu-se intr-un studiu facut de o firma de consultanta in colaborare cu Banca Mondiala.
„Pana la Bucuresti, respectiv pana la Budapesta, nu exista un alt pol economic major. Aglomerarea urbana Timisoara – Arad are aceasta sansa. Suntem un hub de transport regional rutier, feroviar si aerian, iar si prin pozitionarea pe care o avem putem penetra inclusiv spatiul economic ex-iugoslav”, a declarat primarul aradului, Gheorghe Falca, la conferinta de luni.
„Arad si Timisoara pot crea un pol economic la nivelul Bucurestiului”
Zona Arad – Timisoara
Foto: Google Maps
„Aradul si-a atins un maxim. In 2004-2012, Aradul si-a dublat PIB-ul, a ajuns la nivelul lui 2012 sa fie la capitolul competivitate economica pe locul 3 in tara, depasind multe orase. Pe export Aradul in 2012 a fost pe locul 5, exportand dublu decat judetul Cluj, si toate aceste cifre ne arata ca am atins acel maxim de unde nu mai poti urca decat daca regandesti o strategie si atunci cauti resurse pentru noua strategie. Uitandu-ne la vecinii din Timisoara, si ei si-au atins un maxim.
De fapt suntem judetele care exportam foarte mult. Nu am avut decat in 2009 scadere economica. In ciuda crizei, noi am fost in permanenta dezvoltare. Avem un somaj sub 2%, de aceea maximul nostru nu poate sa fie depasit decat prin noi resurse. Timisoara concureaza cu inca 6 mari orase in ceea ce inseamna dezvoltare. Arad concureaza cu 12 orase pentru ceea ce inseamna poli de crestere. Dar impreuna, Arad si Timisoara, depasesc toata concurenta si poti crea in 14 ani un pol economic la nivelul Bucurestiului”, a explicat Gheorghe Falca intr-un interviu acordat Hotnews.ro in septembrie 2013.
„Noi avem obligatia de a dezvolta infrastructura, de a crea parcurile industriale, de a intra in contact mult mai profund cu universitatile pentru forta de munca superior calificata si pentru a atrage forta de munca mediu calificata. Avand un somaj foarte mic, acest studiu a aratat ca Aradul are nevoie rapida de 50 de blocuri cu destinatie clara, tineri care sa mearga in pregatire medie pentru a avea forta de munca mediu calificata”, a mai explicat Falca.
Ce proiecte iau in calcul autoritatile: linia de cale ferata in subteran, realizarea unui centru intermodal de pasageri si marfuri
Gh. Falca, Nicolae Robu si Ovidiu Portariuc
Foto: IPP
Edilul din Timisoara, Nicolae Robu, a subliniat ca autoritatea locala sustine facilitati pentru oamenii de afaceri, astfel incat consilierii locali au eliminat taxele pentru investitori, in functie de numarul locurilor de munca create si natura investitiei.
„Timisoara si Aradul au cunoscut o dezvoltare economica frumoasa si potentialul lor trebuie pus in valoare printr-o alta viziune. A sosit momentul sa cream premise pentru dezvoltarea sinergica, intrucat zona se caracterizeaza printr-un grad mare de urbanism. Un proiect de viitor, ambitios, este linia de cale ferata in subteran, realizarea unui centru intermodal de pasageri si marfuri”, a mai spus Robu, citat de Agerpres.
„Un pol de dezvoltare ar insemna o accesare de doua ori mai mare a fondurilor europene„
Reprezentantul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Vest, Sorin Maxim, a declarat pentru HotNews.ro ca deocamdata parteneriatul intre cele doua orase pentru crearea acestui pol de dezvoltare inca nu s-a oficializat si cele doua parti mai discuta.
„Regiunea a avut pe actualul Program Operational Regional 450 milioane de euro. Arad a accesat din acesti bani 40 milioane de euro, iar Timisoara putea accesa 70 milioane de euro. Pe urmatorul POR regiunea are circa 800 milioane de euro. Daca se creaza acest pol ar putea accesa cel putin dublu fata de cat au accesat pana acum. Ideea de pol este de coordona si corela investitiile”, a explicat Sorin Maxim.
IPP a lansat luni seria evenimentelor City Invest 2013 dedicata parteneriatelor cu sectorul business pentru dezvoltare metropolitana in zonele Botosani – Suceava si Arad – Timisoara.
INTERVIURILE HotNews.ro