Cum poate rămâne in funcție procurorul general

Raportul privind activitatea manageriala a procurorului general pune in pericol viitorul d-lui Augustin Lazar la Ministerul Public insa nu duce automat la revocarea acestuia. Interpretat atent, precedentul Kövesi arata cum soarta procurorului general poate fi diferita de cea a procurorului-sef DNA. Exista strategii constitutionale de a il salva pe d-l Lazar de la revocare, insa implementarea lor necesita atentie la detalii, luciditate si disciplina.

In saptamanile urmatoare, raportul ministrului justitiei va fi discutat in CSM, care, dupa audierea procurorului general, va emite un aviz consultativ. Exista varianta pur teoretica prin care CSM sa incerce dejucarea revocarii prin refuzul emiterii avizului, argumentand ca, in contextul institutional existent si dat fiind ca ministrul justitiei a inaintat raportul catre presedintele tarii chiar inainte de primirea avizului CSM, refuzul este unica varianta prin care Consiliul isi poate onora obligatia constitutionala de garant al independentei justitiei. Acest aviz, indiferent daca este negativ sau pozitiv, este o conditie preliminara esentiala inaintea deciziei presedintelui, si prin urmare refuzul emiterii avizului consultativ este unica modalitate prin care CSM ar putea opri revocarea d-lui Lazar. Insa folosirea acestui mecanism ar fi o mare greseala in acest moment. In primul rand, ar fi o pseudo-solutie. Refuzul ar avea efect doar pe termen scurt, pana cand CSM ar fi obligat prin hotarare judecatoreasca sa emita avizul consultativ. Mai important, refuzul emiterii avizului ar lasa CSM fara cele mai importante mecanisme in lupta impotriva revocarii d-lui Lazar.

Daca cererea de revocare nu este retrasa, ceea ce in realitate s-ar putea intampla doar daca actualul ministru de justitie este remaniat, viitorul procurorului general Lazar va fi decis de Curtea Constitutionala, la care se va ajunge dupa avizul negativ al CSM si refuzul presedintelui de a da curs cererii de revocare. Or, pentru a intelege cum va dispune Curtea, trebuie sa ne intoarcem la cazul Kövesi (Decizia CCR 358/2018) prin care CCR interpreta Constitutia ca permitand ministrului justitiei sa decida cu larga discretie oportunitatea revocarii procurorilor din functii de conducere. Extrem de important este faptul ca doar 4 din cei 9 judecatori CCR au fost convinsi de rationamentul majoritatii. Trei judecatori au facut opinie separata, iar alti doi judecatori au facut opinie concurenta, adica au considerat ca presedintele trebuie sa demita procurorul-sef DNA insa din motive substantial diferite de cele invocate de majoritatea de 4 judecatori. In cazul d-lui Lazar, intrebarea decisiva este cum trebuie pregatit si argumentat cazul sau in fata CCR astfel incat cei 5 judecatori care au facut opinie separata sau concurenta in cazul Kövesi sa formeze o majoritate. Repetarea situatiei Kövesi in care CCR ii cere direct presedintelui revocarea din functia de conducere a unui procuror, iar acesta intarzie aplicarea deciziei, ar duce la o noua criza institutionala.

Solutia pentru evitarea unei asemenea crize si salvarea procurorului general se gaseste in cele trei pagini ale opiniei concurente a judecatorilor Enache si Teodoroiu in Decizia CCR 358/2018. Spre deosebire de colegii lor din majoritate, care au ignorat total rolul CSM, cei doi judecatori au recunoscut importanta CSM-ului ca garant al independentei justitiei. In cazul Kövesi, judecatorii Enache si Teodoroiu au considerat ca principiul colaborarii loiale intre institutii nu a functionat corespunzator in ce priveste CSM si ministerul justitiei, astfel ca situatia conflictuala pe care presedintele a trebuit sa o rezolve (prin demiterea d-nei Kovesi) ar fi trebuit transata inainte ca aceasta sa ajunga pe masa presedintelui. Este adevarat ca cei doi judecatori si-au asumat interpretarea textului constitutional prin care desfasurarea activitatii procurorilor sub autoritatea ministrului justitiei ii permite si chiar obliga pe acesta din urma la evaluarea manageriala a sefilor parchetelor. In acelasi timp, insa, cei doi judecatori au considerat esential ca acea verificare nu trebuie sa afecteze independenta procurorilor.

Prin urmare, in cazul Lazar, conduita si avizul CSM cat si conduita si decizia presedintelui trebuie sa fie de natura a convinge un total de cel putin 5 din cei 9 judecatori CCR (inclusiv pe judecatorii Enache si Teodoroiu) ca ministrul justitiei si-a exercitat abuziv atributiile constitutionale, ca prin conduita lui ministrul justitiei a incalcat principiul colaborarii loiale si ca cererea de revocare a ministrului justitiei nu intruneste criteriile de legalitate pentru care Curtea a recunoscut acestuia capacitatea de a cere revocarea procurorilor din functii de conducere.

Aceasta strategie este dificila insa nu imposibila. In primul rand, raportul privind activitatea manageriala a procurorului general este de o foarte slaba calitate juridica, chiar mai slaba decat precedentul raport cu privire la procurorul-sef DNA. Se poate lesne demonstra ca acest raport reprezinta atitudinea subiectiv politica a ministrului justitiei. Remarca de la pagina 15 din raport despre motivele de interes personal pentru care presedintele Iohannis a acceptat candidatura d-lui Lazar reprezinta o proba clara in acest sens. Alte cateva elemente ale raportului (cum sunt cele referitoare la data ultimelei evaluari a d-lui Lazar inclusa in dosarul de examen pentru functia de procuror general) vor putea fi clarificate de acesta in timpul audierii la CSM. Insusi faptul ca ministrul justitiei nu i-a cerut direct procurorului general o explicatie, ca nu s-a adresat CSM in ce priveste celelalte critici aduse in raport, sau ca a inaintat raportul catre presedintele tarii inainte de primirea avizului consultativ CSM, arata ca d-l Toader se face vinovat de incalcarea principiului colaborarii loiale intre institutii. Avizul consultativ al CSM trebuie redactat din aceasta perspectiva, si deci trebuie sa aiba o structura diferita fata de Hotararea 52/27.02.2018 privind analiza motivelor de revocare a d-nei Kövesi. In ce priveste principiul colaborarii loiale, va trebui argumentat ca acesta face parte din conditiile de legalitate ale cererii de revocare pe care Decizia 358/2018 permite presedintelui sa le aiba in vedere. Este adevarat ca aceasta ar fi o interpretare mai larga a conditiilor de legalitate retinute in Decizia 358/2018, insa este un argument rezonabil, care incorporeaza principiul suprematiei constitutionale atat de important in jurisprudenta Curtii, si care ar putea atrage o noua majoritate CCR. Este esential ca decizia presedintelui sa nu invoce motive de oportunitate, chiar si in subsidiar, pe care CCR le interpreteaza ca apartinand exclusiv competentei ministrul justitiei. Poate ca o argumentare a pozitiei presedintelui pe criterii exclusiv de legalitate ar fi putut-o salva pe Laura Kövesi.

Important este ca judecatorii CCR sunt dispusi sa limiteze elementele discretionare ale autoritatii ministrului justitiei asupra procurorilor. Decizia 358/2018 este vazuta in interiorul Curtii ca radicala in opinia majoritara, fragmentara in ce priveste pe judecatori, si in general vulnerabila. Unii dintre membrii Curtii, desi nu toti, inteleg ca Decizia 358/2018 trebuie corectata si adaptata momentului politic. Reactia la revocarea procurorului-sef DNA, inclusiv din partea Comisiei de la Venetia, s-a resimtit asupra Curtii. Modul in care ministrul Toader intelege sa pluseze cerand acum demisia procurorului general arata ca temerile de imixtiune politica, care au ingrijorat societatea civila, nu sunt imaginare. In plus, calitatea legilor justitiei, atat de dur criticate in opiniile Comisiei de la Venetia si, in curand, in raportul Comisiei Europene, completeaza peisajul constitutional si politic in care judecatorii CCR sunt direct implicati. Deciziile recente privind neconstitutionalitatea modificarilor Codului Penal si Codului de Procedura Penala arata ca CCR ramane suficient de independenta ca institutie si ca nu ne aflam, cel putin in acest moment, in situatia Poloniei sau a Ungariei unde independenta judecatorilor si a procurorilor a fost erodata aproape in intregime.

citeste intreg articolul si coemnteaza pecontributors.ro

Cum poate rămâne in funcție procurorul general

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”