Cum reusesc sasii transilvaneni sa-si pastreze obiceiurile si cultura
La Hunger, in vestul Germaniei, s-a desfasurat la inceput de iulie, cu participarea a peste 300 de persoane, una dintre cele mai indragite sarbatori traditionale sasesti – cea a Coroanei (Kronenfest).
Pana in orele diminetii s-a dansat, cantat, mancat si baut.
Micii au fost, cum era de asteptat, cei mai cautati (s-au consumat in jur de 50 de kg, alaturi de peste o suta de cotlete si mai multe kilograme de carnati). Si nu doar pentru copii la mare cautare au fost prajiturile de casa sasesti. Iar vremea a fost si ea la inaltime.
Ca sasii transilvaneni au reusit sa-si pastreze identitatea in cei peste 800 de ani petrecuti in Transilvania si mai tarziu, dupa stramutarea lor in Germania, imprastiati in toate zarile, se datoreaza fara indoiala mentinerii vii a obiceiurilor stravechi, a portului, dansurilor, cantecelor populare, a sarbatorilor religioase si campenesti.
Una dintre aceste sarbatori, care, la inceput de vara, in jurul zilei nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Sfintilor Petru si Pavel, ii reuneste pe cei mai mici si pe cei mai varstnici dintre localnici este Sarbatoarea Coranei, in germana Kronenfest, prima atestare documentara datand din anul 1764. Se confectioneaza o frumoasa si bogata coroana din flori si crengute, care este plasata in varful unui trunchi inalt.
De acesta este legata o galeata plina cu dulciuri pentru copii. Dupa ce, cu mic cu mare s-a dansat in jurul Coroanei, galetusa este golita spre bucuria copiilor, care aduna acadelele cazute in iarba. Evenimentul este un prilej de a se intalni, a dansa si canta, de a imbraca hainele portului popular din zonele de origine din Ardeal, de a petrece cu bucate si bauturi traditionale.
Citeste integral reportajul pe site-ul Deutsche Welle
INTERVIURILE HotNews.ro