Cum s-a schimbat clima României în ultimii 60 de ani – Caniculă, vreme extremă, căldură în plină iarnă, furtuni violente și zăpada care dispare
Anii 60′ ne-au adus ierni foarte reci, deceniul următor a fost al verilor răcoroase, iar anii 80′ au fost marcați de frig și lipsuri, dar și de valuri de căldură. Cât s-a încălzit clima României în ultimii 60 de ani? Ce s-a schimbat în nopțile de vară? Ce s-a întâmplat cu zăpada, dar cu ploile? Pentru ce va rămâne în istorie fiecare deceniu? Ce luni extreme au fost în ultimii ani?
Ce s-a schimbat în clima României din 1961 până în prezent
- Valurile de căldură sunt mai dese, mai intense și țin mai mult, cum a fost cazul în 2000, 2007, 2012, 2015, 2017, 2021 și 2022. Uneori pot ține și peste două săptămâni. Calafat a fost în ultimii ani orașul din România cu cele mai multe zile în care maximele au trecut de +35 C.
- Sunt mai dese episoadele violente de vreme (vijelii, ploi torențiale). Au fost și mini-tornade, poate ploua cu tunete și fulgere în ianuarie și episoadele cu grindină apar tot mai repede în primăvară.
- Sunt mai rare perioadele lungi cu temperaturi mai mici de -20 -15 grade. Primăvara și toamna devin tot mai scurte, iernile și verile sunt mai calde față de acum câteva decenii, așa cum s-a putut vedea și în decembrie 2020 sau ianuarie 2023.
- Grosimea medie a stratului de zăpadă a scăzut, la fel și numărul de zile cu strat de zăpadă. În multe zone s-a înjumătățit numărul de zile cu strat de zăpadă, față de anii 80 și în sud au fost și ani cu 3-4 zile cu strat de zăpadă.
- Crește intensitatea precipitațiilor pe perioade scurte de timp. O atmosferă mai caldă poate să țină o cantitate mai mare de vapori de apă și, când apar condițiile favorabile, această cantitate mare de vapori de apă alimentează ploi mult mai abundente. La unele stații meteo a crescut numărul de zile cu ploaie, la altele poate să nu plouă timp de peste 50 de zile.
- Episoade extraordinare de căldură apar NU doar vara, ci și în prima parte a primăverii sau în a doua parte a toamnei, iar ultimii șapte ani au adus o mulțime de exemple. În 2016 au fost +26 C la mijloc de februarie, în 2018 au fost peste 30 de grade C în primele zile din aprilie, iar în ianuarie 2023 au fost peste 20 C în multe locuri din țară. În decembrie 2019 au fost +21 C, iar în noiembrie 2021, aproape 29 de grade.
- Media anuală a temperaturii este mult mai ridicată, fiindcă a crescut numărul de extreme pozitive și a scăzut cel de extreme negative. Sunt locuri în care mediile anuale de temperatură au crescut cu peste 3,5 grade C față de finalul anilor 70 și prima parte a anilor 80. De exemplu, la Bistrița media a fost de 7,1 C în 1978 și 7,2 în 1980. În 2018 media a fost de 11,1 C, iar un mai târziu, 10,9 C.
- A crescut numărul nopților tropicale (în care temperaturile nu scad sub 20 de grade) și disconfortul termic resimțit este tot mai mare, în special în orașe, din cauză că aerul nu apucă să se răcească. Oravița, Șiria, Sulina, Dumbrăvița de Codru, Gura Portiței, Constanța, Mangalia, Giurgiu și Cotnari sunt câteva dintre locurile unde vara sunt multe nopți extrem de calde, uneori cu minime de peste 25 C.
- Apar schimbări bruște, radicale ale vremii și maximele ajung să varieze chiar și cu 15-20 de grade de la o zi la alta. La unele stații meteo, mai ales în Transilvania primăvara și toamna, diferența dintre minima nopții și maxima zilei poate fi chiar de 25-30 de grade.
- În deceniul 2011-2020 luna august a fost de multe ori mai caldă decât iulie, deși în general iulie era mereu mai caldă decât luna ce-i urmează, în afară de zonele înalte, de la peste 2.000 m alt. Mai ales în 2018 și 2019 luna iulie august a surclasat iulie, peste tot în țară. Inversul a fost valabil în 2012, când iulie a fost un adevărat „Cuptor”.
- Numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă a scăzut drastic în ultimii zece ani, comparativ cu media din intervalul 1961-2000: cu 47% la Sibiu, cu 38% la București, cu 37% la Brașov și cu 25% la Constanța. La munte, scăderea a fost mai mică, undeva între 3% și 15%.
- Sunt diferențe uriașe între anii cu multă zăpadă și cei cu foarte puțină. Spre exemplu, la Brașov au fost 102 zile cu strat de zăpadă în 1969 și numai 20 de zile în 2020. La București Filaret au fost 82 de zile în 1985 și doar trei zile cu zăpadă depusă, în 2022.
- La unele stații meteo a crescut cantitatea de precipitații pe timp de toamnă, iar experimentele numerice pentru viitor indică o tendință de scădere a precipitațiilor pe timp de vară.
- Cea mai mare cantitate de precipitații căzută în 24 de ore (mm), înregistrată în anul 2022, a fost 186 mm, la stația meteorologică Rânca, în 2 septembrie. În 2023, cea mai mare cantitate de precipitații înregistrată în 24 de ore a fost de 61,9 mm, la stația Bârnova (radar).
O istorie a climei României din 1961 până în 2023
Anii 60′ – Iernile teribile care ne-au lăsat zeci de recorduri
Rămân în istoria meteo trei luni ianuarie extrem de reci, în 1963, 1964 și 1969. Ianuarie 1963, cu o medie pe țară de -9,3 C este cea mai rece lună de când se fac măsurători meteo complete. Atunci au fost -38 C la Joseni și minime de sub -30 C în Transilvania, recorduri de frig ce nu au fost depășite nici până în prezent.
În 1963 au fost 53 de nopți geroase la Iași, 47 la Cluj și 40 la Sibiu, număr extrem de mare față de ce se întâmplă în ultimii ani, când nopțile geroase sunt o raritate.
În 1966 s-a înregistrat cea mai caldă lună octombrie, cu o medie de +13,2 C și tot în acel an și februarie a fost extrem de caldă. Acel an a adus una dintre cele mai mari medii anuale de temperatură măsurate până atunci în țară: +12,7 C, la Sulina.
1966 a fost un an foarte ploios, iar la final de deceniu anul 1970 a adus cele mai grave inundații din istoria cunoscută a României. Luna august a fost foarte răcoroasă în 1965 și 1968. În 1965 extrem de răcoroasă a fost luna aprilie (medie de +6,3 C).
Cele mai calde luni ale deceniului au fost august 1962 și 1963, cu medii de 20,8-20,9 C la nivelul țării.
Iunie 1969 a fost cea mai ploioasă lună din cele peste 800 de luni care s-au succedat în ultimii 60 de ani. Abaterea față de normal a fost de peste 80%.
La Alexandria, de la jumătatea lui septembrie 1965, până la început de noiembrie, nu a plouat timp de 53 de zile consecutiv. Tot în acea toamnă nu a căzut picătură de ploaie timp de 38 de zile consecutiv la Vf Țarcu, la peste 2.000 m alt.
La stația meteo Grivița, nu departe de Slobozia, au fost 57 de zile consecutive fără ploaie din ultima zi de septembrie, până la 25 decembrie 1969.
Anii 70′ – „Mai pune o haină pe tine”- Deceniul verilor răcoroase
Acei ani rămân în istorie pentru verile foarte răcoroase, inimaginabil de reci față de ce trăim acum. Cea mai rece lună iulie de când există date complete a fost în 1979 (medie de 17,1 C pe țară). August 1976 a fost cea mai rece lună august, cu medie de numai +15,4 C, iar doi ani mai târziu a fost o altă lună august foarte răcoroasă: 17 C.
Cea mai rece lună iunie din ultimii 60 de ani a fost în 1976, cu o medie de 15,9 C. În 1978 au fost mult mai reci decât normalul două luni: mai și august.
Deceniul a adus și câțiva ani foarte ploioși: 1972 1974, 1975 și 1976 și s-a terminat cu o lună mai foarte rece, în 1980, cu o medie de 12 grade.
La Arad au fost 39 de zile consecutive fără ploaie, de la final de noiembrie 1972, până la început de 1973.
Anii 80′ – Ierni pline de lipsuri și veri cam fierbinți
Deceniul rămâne în istoria meteo a României pentru lunile extrem de reci din 1985: (medie de -8,6 C în februarie și de -7,4 C în ianuarie, lună în care minimele au coborât la sub -38 C la Miercurea Ciuc). La Brașov au fost 53 de nopți geroase în acel an, iar la Botoșani au fost 48.
În 1987 s-a înregistrat cea mai rece lună martie de când sunt măsurători meteo, cu o medie de -2 C, în timp ce în 1990 a fost cea mai caldă lună martie, cu o medie de +7,4 C.
Luna iulie a fost extrem de caldă în anii 1987 și 1988, cu medie de peste 21,5 C.
Anul 1984 a fost excepțional prin faptul că toată vara a fost extrem de rece, lunile iunie, iulie și august fiind printre cele mai reci din ultimul secol. Mulți și-ar dori acum o vară ca-n 1984, dar nu cu lipsurile de atunci sau cu penele de curent.
Anul 1988 a adus cea mai rece lună noiembrie, cu o medie de -1,4 C, iar anul 1982 a venit cu o lună decembrie excepțional de caldă, cu o medie de +2,5 C în țară.
Anii 1990 și 1983 au fost cei mai calzi ai deceniului.
În 1980 s-a înregistrat cea mai mare valoare anuală a precipitațiilor pentru o stație meteo din România: Stâna de Valea, 2.370 mm.
În 1989 au fost 51 de zile consecutive fără ploaie la Sulina, de la jumătate de iulie până la început de septembrie.
La Craiova au fost 58 de zile consecutive fără precipitații, din 18 decembrie 1988, la 13 februarie 1989.
Anii 90′ – Una caldă, altă rece, primăvara și toamna
1994 și 2000 au fost cei mai calzi ani ai deceniului. Anul 1994 i-a uimit pe climatologi, fiind extraordinar de cald. Puțini ar fi crezut că 20 de ani mai târziu vor veni aproape neîncetat ani mai calzi. În acel an, media temperaturii a fost de 13 C la Giurgiu și Drobeta Turnu Severin.
În 1994 au fost extrem de multe zile cu maxime de peste 30 de grade: 94 la Giurgiu, 86 la Turnu Măgurele, 80 de zile la Călărași și Drobeta Turnu Severin și 79 la Drobeta Turnu Măgurele. A fost unul dintre puținii ani în care maximele au depășit 30 C în sud șase luni consecutiv, din mai, în octombrie. Spre exemplu, la Giurgiu prima zi cu peste 30 C a fost 15 mai și ultima a fost 4 octombrie.
Deceniul a început cu cea mai rece lună mai de când există date meteo, cu o medie de numai +11,5 C în țară.
Cea mai caldă lună august din istorie a fost în 1992, cu o medie de +22,7 C, mult mai ridicată decât în luni august fierbinți mult mai recente (2015, 20182019, 2017).
Luna aprilie din 1997 a fost cea rece de când sunt date meteo complete (medie de numai +5,1 C pe țară).
Septembrie a fost în 1994 mai caldă ca niciodată, cu o medie de +18,8 C în țară, în timp ce doi ani mai târziu septembrie a fost mai rece ca niciodată, cu o medie de numai +11,8 C.
Octombrie nu a fost niciodată mai rece decât în 1997, când media fost de doar +6,9 C. Noiembrie a fost extrem de rece în 1993 și 1995, cu peste 3 grade sub media multianuală. Decembrie a fost extrem de rece în 1998 și 1991.
Anul 2000 a fost cu cel mai mic nivel al precipitațiilor din ultimele decenii, în timp ce 1992 a fost printre cei mai secetoși ani de când există măsurători meteo.
Anul 2000 a fost excepțional și prin faptul că au fost zeci de zile consecutive fără precipitații, chiar și la munte, din ultima decadă de septembrie, până la final de octombrie. Au fost 37 de zile consecutive fără ploaie la vf Lăcăuți, 34 de zile la stația Sinaia 1500 și 33 de zile la Predeal.
Anii 2000 – Clima se încălzește rapid
A început să se simtă încălzirea climei, au venit perioade de secetă și de caniculă. Temperaturile au crescut peste tot.
Cei mai calzi ani ai deceniului au fost 2007 (11,6 C) și 2009 (medie de 11,2 C). În 2007, media anuală a temperaturii a fost de +13,6 C la Drobeta Turnu Severin și +13,5 C la Giurgiu și Constanța.
Vara lui 2007 a fost foarte caldă, cu cele mai ridicate maxime din ultimii 50 de ani (peste 44 de grade în sud) și recorduri depășite peste tot în țară. Iulie 2007 a fost cea mai caldă lună a deceniului, cu o medie de 22,7 C.
Ianuarie 2007 a stabilit noi recorduri, cu o medie de țară de 3,0 C, fiind depășită abia în ianuarie 2023.
În 2001 s-a înregistrat cea mai friguroasă lună decembrie, cu o medie de -5,5 C.
Anii 2005 și 2010 au fost cei mai ploioși la nivelul întregii țări în ultimele șase decenii. Fantastic de ploioase au fost lunile august din 2005 și 2006, cu abateri uriașe față de normal: 131%, respectiv 107%.
Luna cu cele mai puține ploi în toată țara a fost august 2003, când precipitațiile au fost cu 68% mai mici decât normalul ultimilor 60 de ani. În 2003 a fost și cea mai caldă lună mai de când există date complete, cu o medie de +18,4 C. Spre exemplu, la Călărași au fost 13 zile cu maxime de peste 30 C, culminând cu +37,5 C pe 3 mai.
Deceniul 2011-2020 – Vremea o ia razna tot mai des, în multe feluri
A fost cel mai cald deceniu de când se fac măsurători meteo în România și nu doar că au fost valuri de căldură în iulie și august, dar au apărut și în iunie, dar și după jumătatea lui septembrie.
Cei mai călduroşi cinci ani din perioada 1900-2022 au fost: 2019 (medie de 12,1 C), 2020, 2022, 2015 și 2007.
2019 a fost singurul an în care media temperaturii pe țară a trecut de 12 grade (12,1 C, mai exact). În 2020 media a fost de aproape 11,9 C, iar anul trecut, de aproape 11,8 C. Ani foarte calzi au fost 2015, 2018, 2014 și 2013.
Anul 2012 bifează multe recorduri de căldură. A crescut puternic numărul de zile cu maxime mai mari de +30 de grade: spre exemplu în 2012 au fost 107 astfel de zile la Giurgiu, 91 la Drobeta Turnu Severin și 85 la Călărași. În anii cei mai reci de acum trei – patru decenii numărul de zile cu peste +30 de grade era și de sub 35 la câmpie.
Luni care au stabilit recorduri de temperatură medie la nivel de țară
Februarie 2016, medie de +4,9 C
Aprilie 2018, medie de +14,1 C
Iunie 2018, medie +20,9 C
Iulie 2012, medie +23,9 C, cea mai caldă lună
Noiembrie 2019, medie +8,8 C
Decembrie 2020, medie de +3 C
Anul 2014 a fost unul dintre cei mai ploioși din acest secol.
Recordul pentru cea mai ploioasă lună de vară de când avem date meteo a fost stabilit în iunie 2011, când la Bâlea Lac au căzut aproape 600 mm de ploaie.
Perioada 2021 – 2023
Anul 2022 a fost al treilea cel ai cald de când există date meteo și în acești ultimi ani au fost câteva luni excepțional de calde, altele cu secetă, câteva cu ploi furioase și foarte puține mai reci decât media ultimilor 60 de ani.
Cea mai ridicată medie de temperatură lunară înregistrată a fost de +27,2 C la Drobeta Turnu Severin, în iulie 2021, una dintre cele mai mari medii măsurate vreodată în România. Iulie 2021, cu o medie pe țară de +22,5 C, a fost a treia cea mai caldă lună iulie din istoria recentă, după cele din 2012 și 2007.
Luna cu cele mai multe recorduri depășite au fost ianuarie 2023, cu maxime absolute pentru ianuarie înregistrate la 72 de stații meteo. În iunie 2021 au „picat” 26 de recorduri de temperatură și câte 20 au căzut în lunile iunie și noiembrie din 2022. În februarie 2021 au fost stabilite 18 noi recorduri. Toate recordurile despre care vorbim sunt de căldură, unele doborând valori de acum peste 100 de ani.
Temperaturile medii pe țară în ultimele șase decenii
Temperatura medie a aerului în țară, din 1961 în 2020
1961-1970: +8,9 C
1971-1980: +8,7 C
1981-1990: +8,7 C
1991-2000: +8,8 C
2001-2010: +9,6 C
2011-2020: +10,3 C
Temperatura medie a aerului în ianuarie, din 1961 în 2020
1961-1970: -4,5 C
1971-1980: -2,8 C
1981-1990: -2,4 C
1991-2000: -2 C
2001-2010: -1,9 C
2011-2020: -1,8 C
Temperatura medie a aerului în iulie, din 1961 în 2020
1961-1970: +19,5 C
1971-1980: +18,8 C
1981-1990: +19,4 C
1991-2000: +19,8 C
2001-2010: +20,6 C
2011-2020: +21 C
Temperatura medie a aerului în august, din 1961 în 2020
1961-1970: +19 C
1971-1980: +18,1 C
1981-1990: +18,8 C
1991-2000: +19,4 C
2001-2010: +20 C
2011-2020: +21,1 C
Temperatura medie a aerului în februarie, din 1961 în 2020
1961-1970: -1,5 C
1971-1980: -0,4 C
1981-1990: -1,5 C
1991-2000: – 1 C
2001-2010: -0,5 C
2011-2020: +0,4 C
Surse și bibliografie
ANM – Caracterizări climatice lunare pentru 2021-2023 și caracterizările pentru perioada 1961-2020
Anuarul Statistic al României, capitolul Geografie, Meteorologie și Mediu înconjurător.
Platformele TuTiempo, Infoclimat.fr și WeatherOnline.
Administrația Națională de Meteorologie – Clima României, Editura Academiei Române, București, 2008
Stăncescu I, Ballif S – Meteorologie și drumeție – Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976
Broșura ”100 de recorduri climatice în România, București 2018
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro