Cum schimbă încălzirea globală producția de vin – Viță de vie în Norvegia și Patagonia, plantări la mare altitudine, vreme tot mai imprevizibilă
Încălzirea globală afectează deja modul în care este cultivată vița de vie, tipul de vinuri produs în diverse regiuni și modul în care viile sunt plantate și îngrijite. În ultimii 30 de ani vremea s-a încălzit atât de mult încât se fac vinuri decente în regiuni precum Norvegia, Suedia, Belgia, Canada, Danemarca sau Patagonia. În regiunile sudice clima a devenit prea caldă și viticultorii sunt forțați să schimbe soiurile cultivate, iar alții trebuie să cultive viță de vie la altitudini mari, pentru a profita de diferențele mari de temperatură dintre noapte și zi, arată o analiză a New York Times.
Strugurii destinați producției de vinuri sunt printre cele mai pretențioase plante în ceea ce privește diferențele de temperatură, condițiile de umiditate și căldură. Un studiu recent efectuat cu date istorice din Burgundia arată că, față de acum 650 de ani, data medie a culesului s-a devansat cu peste două săptămâni, din cauza verilor tot mai calde și uscate.
Dacă primăvara și vara sunt calde, strugurii se coc mai repede și trebuie culeși mai repede. Dacă anotimpurile sunt ploioase, strugurii se coc foarte târziu, dar acest lucru s-a întâmplat rar în ultimii 30 de ani.
Față de alte domenii, viticultura chiar a simțit schimbările climatice și oamenii fac experimente cu noi soiuri de struguri și trebuie să se adapteze la verile fierbinți, la iernile calde, la secetă și la fenomene extreme ale vremii.
Una dintre cele mai mari schimbări este legată de faptul că se pot face vinuri bune și din struguri cultivați în regiuni unde acum 30 de ani ar fi fost imposibil să se obțină o licoare decentă. Se fac vinuri spumante în Anglia, se cultivă viță de vie în Belgia, în Danemarca în nordul Germaniei, în Suedia, în Norvegia, în provinciile canadiene Ontario și British Columbia. Și în emisfera sudică se pot cultiva struguri în regiunile din sudul extrem al Argentinei și al statului Chile.
O altă consecință ține de faptul că via poate fi plantată la altitudini considerate inospitaliere în trecut: în regiunea Pirineilor se cultivă și la peste 1.000 m altitudine, iar în Anzi cele mai ”înalte” vii sunt la peste 3.000 de metri (regiunile Salta și Jujuy din Argentina). Avantajul este că la altitudini mai mari căldura intensă ține mai puțin și minimele nocturne sunt mai scăzute decât în zonele de joasă altitudine.
Diferențele mari dintre noapte și zi ajută la o coacere mai uniformă pe o perioadă mai lungă de timp față de regiunile unde temperaturile rămân mai stabile.
Pentru cei mai mulți viticultori mutarea mai la nord nu este o soluție și singura șansă este să rămână la locurile lor, dar să se adapteze climatului în schimbare, iar asta înseamnă să încerce soiuri noi de vinuri și noi metode de îngrijire a viei. Cam peste tot se fac experimente cu noi soiuri de struguri, pentru a vedea cum se comportă, iar acest lucru se întâmplă și în regiunea Bordeaux, dar și în Napa Valley. Și în regiunile calde din sud vremea tot mai caldă înseamnă că strugurii se maturează mult prea repede, acumulează mult prea mult zahăr și vinurile rezultate sunt mai alcoolizate.
Anii extrem de calzi din ultimele două decenii i-au făcut pe viticultori să-și schimbe felul de gândire și să caute moduri în care să evite coacerea excesivă a strugurilor, mai ales în verile super-calde.
O mare schimbare ține și de versanții pe care sunt plantate viile, fiindcă mereu erau alese zone cu sol corespunzător dar și cu mult soare, pentru ca strugurii să se coacă complet.
Se plantează vița de vie și în zone cu mai puțin soare, zone unde acum 30 de ani ar fi fost de neconceput acest lucru.
Nu în ultimul rând, ultimii ani au dovedit că vremea este extrem de imprevizibilă și cade grindina în perioade ale anului când nu cădea aproape niciodată, perioadele de caniculă sunt tot mai lungi și pot apărea înghețuri și în a doua parte din aprilie, cum s-a întâmplat acum doi ani. Evenimentele extreme nu sunt ceva nou, însă în ultimul deceniu aceste evenimente sunt tot mai multe și mai puternice.
Concluzia este că viticultura, care oricum era o ocupație complicată, a devenit și mai complicată din cauza schimbării climei.