Cum  se naste in Romania euroscepticismul de esenta penala 

Guvernul Tariceanu supravietuieste de aproape patru ani, dar din 2004 pana astazi liberalii au rasturnat paradigma europeana. Tentativele esuate de a prelua controlul asupra justitiei si derapajele economice le-a schimbat liberalilor in mod radical, dupa 2007, discursul pro-european. Astazi, Bruxelles-ul le este adversar, nu partener. Au transformat gradual Comisia Europeana dintr-un reper democratic si motor al reformei intr-un veritabil inamic, incapabil sa inteleaga problemele Romaniei. Unde trebuie cautate insa cauzele metamorfozei? Ce le-a schimbat liberalilor discursul pro-european? De ce au intors foaia? E un razboi conjunctural sau optiune fundamentala? Cum se naste un nou curent politic: euroscepticismul de esenta penala?

Transformarea s-a produs lent, iar momentul declansator s-a petrecut chiar in biroul premierului. In iunie 2005, Calin Popescu-Tariceanu o convocase pe Monica Macovei la Palatul Victoria. In biroul sau astepta omul de afaceri Dinu Patriciu, cercetat penal in dosarul Rompetrol si trecut deja prin experienta unui arest preventiv. Ulterior, s-a aflat ca, in ziua in care Patriciu fusese retinut de procurori (27-28 mai 2005), premierul Tariceanu ii telefonase procurorului general de atunci, Ilie Botos, pentru a-i solicita informatii despre dosarul amicului sau.

In ianuarie 2007, tot in legatura cu Dinu Patriciu, presa aflase ca premierul Tariceanu i-a trimis presedintelui in primavara anulului 2005 un biletel cu urmatoarea rugaminte:

“Draga Traiane,

1. Iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc.

2. Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?”

Era prima tentativa de interventie la varf in treburile justitiei, consumata in trei acte. Tariceanu trimisese biletul la Cotroceni in primavara lui 2005. Au urmat telefonul dat procurorului general in seara arestarii lui Patriciu si convocarea din iunie cu fostul ministru al justitiei, Monica Macovei.

In aceste momente aproape uitate astazi isi au originea modificarile ulterioare de comportament si de discurs ale liberalilor. Aici, in dosarul Patriciu, gasim capatul firului care i-a tras pe liberali in labirintul luptei impotriva procurorilor. Telefoanele, biletelele, intalnirile de taina fusesera tot atatea atentate la independenta justitiei. Altfel spus, cel mai bogat om din Romania sta la originea conflictului dintre liberali si justitie, dintre liberali si Traian Basescu, dintre PNL si UE.

Dinu Patriciu insusi fusese un puternic sustinator al amanarii aderarii Romaniei, pozitie explicata insa cu argumente pur economice. Patriciu intruneste datele oligarhilor autentici, avand toate cele trei caracteristici esentiale: putere economica extrasa din resurse naturale, influenta masiva asupra unor politicieni si putere media.

Privite retrospectiv, lucrurile se vad acum ceva mai clar. Pana in 2007, liberalii n-au contestat reformele Monicai Macovei. Fara ele, Romania risca sa rateze aderarea ceea ce putea trece drept un mare esec al Guvernului Tariceanu. Toate schimbarile legislative care au facut posibile marile anchete DNA sunt contestate insa astazi PNL si noii sai aliati din PSD si PC. Cele doua partide antireformiste au actionat pe fata, la trei zile dupa integrare, impotriva reformelor din justitie. Pe 3 ianuarie 2007, partidul lui Dan Voiculescu avea sa depuna o motiune simpla, votata ulterior de PSD, in care cerea demiterea Monicai Macovei. Eliminarea sa din Guvern s-a produs patru luni mai tarziu, pe 5 aprilie 2007, cand liberalii au fortat scoaterea PD din Executiv. PNL a trecut la actiune dupa patru luni, timp in care s-a straduit sa pastreze aparentele.

De acum incolo agresarea continua a statului de drept devine politica oficiala, iar sfidarea UE act deliberat.

• Dupa eliminarea unui ministru independent apreciat la Bruxelles, intre altele si pentru neangajarea sa politica, PNL propune un membru de partid la justitie. Tudor Chiuariu fusese avocatul omului de afaceri Relu Fenechiu, liberal influent in partid. Amandoi sunt astazi cercetati de catre procurorii anticoruptie. In 8 mai 2007, la o luna dupa numirea in functie, Chiuariu solicita revocarea lui Doru Tulus din functia de sef al sectiei a II-a, ministrul insusi fiind cercetat la acea data. Sectia procurorului Tulus ancheteaza majoritatea dosarelor mari – George Copos, Dan Voiculescu, Marko Bela, Tudor Chiuariu.  

• Tudor Chiuariu reuseste performanta de a fi primul ministru al justitiei care contesta un raport pozitiv al Comisiei Europene, solicitand in iunie 2007 eliminarea unor pasaje laudative la adresa procurorilor DNA.

• In octombrie 2007, Parlamentul forteaza modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, puterile procurorilor fiind drastic reduse. PSD si PC se numara printre initiatorii unor amendamente puternic criticate de ambasadele statelor occidentale la Bucuresti, care si-au exprimat public ingrijorarea ca noile reguli risca sa transforme Romania in raiul infractorilor. A fost nevoie de presiuni constante din partea oficialilor UE si de un lobby puternic in Parlament pentru ca amendamentele sa nu intre in vigoare.

• In noiembrie 2007, Guvernul pregateste unificarea Directiei Nationale Anticoruptie cu Directia de Investigare a Infractiunior de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), ceea ce ar fi avut ca rezultat desfiintarea DNA. Ordonanta de urgenta fusese redactata de ministrul Chiuariu si se aflase deja pe masa Guvernului, proiect abandonat tot la presiunile UE.

• Ulterior, Chiuariu se lanseaza in critici la adresa Comisiei Europene, acuzand-o ca ar bloca lupta anticoruptie din cauza ca nu accepta modificari in legislatia anticoruptie. PNL, PSD si PC incercau inca de atunci sa forteze modificarea legislatiei astfel incat procurorii anticoruptie numiti la propunerea Monicai Macovei sa poata fi schimbati.

• Noul ministru al justitiei, Catalin Predoiu, reuseste in primele luni de mandat sa castige increderea pierduta a oficialilor de la Bruxelles, unde face temporar o buna impresie. Urmeaza un nou raport de tara pozitiv pentru DNA si un nou atac impotriva procurorilor anticoruptie. Pe 8 august 2008, Catalin Predoiu propune schimbarea lui Daniel Morar de la sefia DNA cu Monica Serbanescu, respinsa ulterior de CSM. In ce priveste lupta anticoruptie, Romania si-a asumat obligatia, prin asa numitul benchmark nr. 3, convenit cu UE, ca va asigura „stabilitatea legala si institutionala a structurilor anticoruptie, in special prin mentinerea procedurii de numire a Procurorului General al Romaniei si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie”.

• Pe 13 august, deputatii voteaza impotriva continuarii anchetelor in dosarele Mitrea si Nastase. Pe 16 septembrie, Senatorii PSD, PNL, PC si PRM il lasa pe Traian Basescu fara dreptul de a numi procurorii sefi, transferand acest atribut catre Consiliul Superior al Magistraturii. Intitiativa PC, sustinuta puternic de PSD si PNL, starneste proteste din partea Comisiei Europene, care aminteste ca stabilitatea legala si institutionala a structurilor anticoruptie reprezinta un “obiectiv de referinta”.

• Urmeaza o replica neasteptat de dura din partea PNL, PSD si PC. Deputatul PC, Sergiu Andon, il califica drept obraznic pe Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, pe motiv ca isi permite sa comenteze deciziile unui parlament national. Acuzatiile sale sunt  preluate intr-o scrisoare trimisa de presedintii celor doua Camere, Bogdan Olteanu si Nicolae Vacaroiu, pe adresa presedintelui Parlamentului European, Hans Gert-Pottering. Iata cateva fragmente: „Intrucat in raportul Comisiei se fac mai multe referiri critice la adresa Parlamentului Romaniei, pentru noi este anormal ca prima instituţie fundamentala a statului de drept sa nu fi fost consultata. In nici o faza de elaborare a raportului nu s-a discutat cu conducerile Senatului si Camerei Deputaţilor pentru cunoasterea punctelor de vedere ale acestora. Consideram ca o asemenea procedura este de neinţeles din partea unei instituţii europene care pretinde evaluari obiective si proclama norme democratice”. In scrisoare, cei doi critica UE ca “isi permite – contrar prevederilor Tratatului constitutiv – sa critice un parlament naţional”. Nu putem ascunde ca in randul multor cetateni decizia CE privind continuarea procesului de monitorizare a Romaniei a produs anumite frustrari. Acest fapt creeaza sentimentul ca Romania ar fi un stat de rangul doi in UE”.

La fel ca Guvernul PSD, PNL submineaza regulile UE in doua domenii cheie: statul de drept si economia. Si liberalii, ca si pesedistii, si-ar dori o Romanie prospera pe banii Uniunii Europene, dar dupa regulile lor. Vor in mod formal institutii democratice, dar cauta sa le adapteze intereselor personale. Pretind totul de la Bruxelles, dar nu-si respecta nici un angajament.

Din europeni cu papion au devenit anti-europeni agresivi. La fel ca PSD, aliatul lor principal din Parlament, liberalii raspund ingrijorarilor venite de la Bruxelles cu alte critici, redactate in termeni nationalisti si populisti: invoca suveranitatea nationala, egalitatea in drepturi cu celelalte tari membre, solicita ca Romania sa nu mai fie tratata ca o “tara de mana a doua”. Dar Guvernul, prin modul in care actioneaza impotriva statului de drept, sprijinit in Parlament de partide anti-reformiste, nu-si castiga prin nimic respectul cersit prin scrisori.

Obsesia izolarii

Si in plan economic, liberalii au utilizat din greu retorica anti-europeana, atunci cand Comisia a criticat Guvernul pentru privatizarea Automobile Craiova, pentru taxa auto sau pentru depasirea deficitului bugetar. Premierul Tariceanu si liderii liberali s-au referit in termeni peiorativi la Comisia Europeana, comparata cu Inalta Poarta, si au incercat sa-si justifice deciziile cu argumentul “interesului national”.

Obsesia izolarii de UE si regulile ei s-a instalat in imaginarul liderilor liberali a doua zi dupa integrare. Obsesia, nascuta din frica de justitie, va sta la baza discursului eurosceptic din Romania. Va fi un euroscepticism de esenta penala, cu radacini in oligarhie. In alte tari UE discursul eurosceptin se alimenteaza din teme ca imigratia ilegala sau teme din economie, insa Romania este si la acest capitol originala, Uniunea Europeana fiind injurata exclusiv de gurile marilor cercetati penali.

Dupa integrare, UE a ramas cu putine mecanisme pentru a corecta derapajele democratice ale unei tari aflate la periferia sa, atat fizic cat si politic: ne poate sanctiona financiar, reducand din fondurile destinate Romaniei, sau ne-ar putea, in extremis, exclude temporar din cadrul Uniunii, ceea ce deocamdata pare imposibil din ratiuni politice si financiare.

De remarcat urmatorul paradox: populatia Romaniei ramane una dintre cele mai euro-entuziaste din spatiul UE, in timp ce elita politica aluneca pe panta unui euroscepticism inventat, fara nici o legatura cu problemele cetatenilor. Două treimi dintre cetăţenii români şi cei irlandezi au o părere bună despre UE, spune ultimul sondaj Eurobarometru al Comisiei Europene dat publicitatii in iunie 2008, care plaseaza Romania si Irlanda în topul celor mai euro-optimiste state membre. În comparatie cu media europeană, de 48%, aproximativ 67% dintre romani şi 65% dintre irlandezi privesc blocul comunitar într-o lumină pozitiva.

Spre deosebire de alte tari, unde politicienii isi adapteaza discursul in functie de starea de spirit a populatiei, la noi se intampla invers. In timp ce romanii vad inca salvarea in interiorul UE, elita politica isi vede viitorul in afara ei.

Nota:Textul a aparut in ultimul numar al Revistei 22.