Cum sunt obligati elevii sa studieze religia in scoli: Poti sa refuzi, dar n-ai alternativa

Legea educatiei a trecut de Camera Deputatilor si merge la Senat intr-o forma care impune, pe o cale ocolita, studiul religiei in scoli. Deputatii au votat in plen varianta Ministerului Educatiei, potrivit careia religia este domeniu disciplinar de studiu, parte a trunchiului comun. Apoi, au eliminat un alineat, care le ofera o alternativa elevilor care nu doresc sa frecventeze orele de religie. Alfel spus, elevii sau parintii lor pot opta sa nu studieze religia, dar n-au de ales. Daca ora de religie va fi plasata intre alte ore, ce va face un elev de clasa primara, de pilda? Va sta o ora pe holuri? Alineatul care prevedea ore alternative de istoria religiilor, culturii si artelor sau alte cursuri in locul orelor de religie a fost eliminat complet, la presiunile BOR.

Reamintim ca si in Legea actuala a Invatamintului (Legea 84/1995) religia este o disciplina care face parte din trunchiul comun. Mai multi profesori au declarat pentru HotNews.ro ca, de obicei, copiii merg la biblioteca sau in laboratoarele de informatica, dar exista si multe cazuri in care acestia parasesc incinta scolii sau a liceului.

Un motiv pentru acceptarea tacita a situatiei este faptul ca, de obicei, toti elevii primesc note mari la religie, ceea ce se traduce in cresterea mediei cu care intra la Bacalaureat.

• Esti de acord ca orele de religie sa fie considerate prin lege parte a trunchiului comun si sa fie predata din clasa I pana in clasa a XII? Cum comentezi faptul ca au fost eliminate orele alternative: istoria religiilor, istoria culturii si artelor etc?

In textul initial al proiectului de lege promovat de Guvern, articolul 17 prevedea urmatoarele:

• (1) Planurile-cadru pentru invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca domeniu disciplinar de studiu, partea trunchiului comun. Copiilor apartinand cultelor recunoscute, indiferent de numarul lor, li se asigura dreptul constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
• (2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara acest domeniu disciplinar de studiu.
• (3) La cerere, in locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii si artelor sau alte cursuri utile in formarea comportamentului etic, social sau comunitar

Deputatii din Comisia de invatamant au decis, la solicitarea BOR, eliminarea din proiectul legii Educatiei elaborat de Guvern a prevederii care dadea posibilitatea elevilor ca, la cerere, sa poata urma alte cursuri in locul celui de religie.

Astfel, deputatii PSD si PNL au amendat, in comisia de invatamant, articolul 17 si au stabilit la alineatul 1 ca religia este o disciplina scolara in invatamantul primar, giminazial, liceal si profesional si au eliminat sintagma „parte a trunchiului comun”. Nu e clar de ce Ministerul Educatiei a introdus principiul potrivit caruia religia devine materie aproape obligatorie, avand posibilitatea totusi de a refuza, si nu principiul potrivit caruia religia sa fie materie optionala.

Deputatii au eliminat, tot in comisie, alineatul al 3-lea care stipula ca, „la cerere, in locul orei de religie, elevii pot urma cursuri de istoria religiilor, istoria culturii si artelor sau alte cursuri utile in formarea comportamentului etic, social sau comunitar”.

Cu alte cuvinte elevului i se da dreptul sa nu frecventeze ora de religie cu acordul parintelui, dar nu are nici o alta alternativa de a opta pentru o alta materie. Parlamementarii au motivat la vremea respectiva ca fiecare scoala va avea autonomie sa decida cursurile optionale. Modificarile efectuate de deputatii din comisie au fost adoptate cu 28 de „voturi pentru” (PSD, PNL, PDL si Minoritati) si trei impotriva (PDL).

• Teodor Spanu, deputat PDL: „Optez pentru mentinerea alineatului 3 pentru ca ofera o alternativa coerenta celor care nu doresc sa studieze religia„. 

• Daniel Funeriu, ministrul Educatiei: „O lege organizeaza, nu impune o credinta, nu atenteaza la vreo libertate. Constitutia ne spune clar ce avem de facut, dar decizia e a fiecaruia dintre dvs, e o decizie individuala, asupra careia nu intervin. S-au ridicat argumente de natura organizatorica, e limpede ca aceasta masura poate sa ridice, prin ambiguitatea formularii, niste probleme reale, si prin dificultatile legate de organizare. Pozitia Ministerului e ca se poate reveni la varianta initiala propusa de minister„.

In final, democrat liberalii prezenti la comsia de invatamant au cazut de acord cu eliminarea amendamentului motivand ca lasa la atitudinea fiecarei scoli sa decida ce materii vor studia elevii. Pe principiul intocmirii curiculumului scolar care este stabilit in proportie de 75% de lege si 25% de catre scoli, elevii pot face simultan, la alegere materia religie si materia optionala gen istoria artelor.

„Dupa spiritul acestei legi, unul din pilonii de baza ai invatamantului este descentralizarea, deci putem sa lasam ca scoala sa decida ce vor face elevii. Noi sustinem eliminarea textului”, a explicat deputatul PDL Donita Chircu.

Patriarhul Daniel a solicitat printr-o scrisoare trimisa presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, eliminarea alineatului 3 din articolul 17 motivand ca „scade importanta orei de religie intre celelalte discipline scolare si poate genera forme de abuz, oferind directorilor unitatilor scolare posibilitatea de a completa norma didactica acolo unde este cazul, prin retragerea elevilor de la ora de religie”.

Proiectul legii educatiei ajuns in plenul Camerei Deputatilor a suferit noi modificari. Dupa ce la comisie s-a eliminat alineatul 3, dar deputatii au lasat la atitudinea scoliilor sa introduca materiile optionale in locul religiei, in plen s-a scos si ultima sansa a elevului de a nu fi obligat sa studieze religia.

In plen, deputatii au introdus la loc prevederea potrivit careia religia este o disciplina „parte a trunchiului comun”, sintagma eliminata in comisia de specialitate. Sintagma respectiva transforma practic religia in materie obligatorie, mai ales ca din lege a disparut alineatul care prevederea cursuri alternative. Varianta finala a articolului adoptat de Camera Deputatilor.

Art. 17

• (1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun.
• (2) La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
• (3) Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Religia in sistemul educational din alte tari

Libertatea religioasa si libertatea educatiei reprezinta doua principii fundamentale ale Conventiei Europene pentru Protectia Drepturilor Omului. Conform articolului 9 fiecare cetatean are dreptul la libertatea gandirii, constiintei si a religiei. Tot aici se mentioneaza dreptul parintilor de a le oferi copiilor o educatie conforma cu valorile lor religioase. In 2007, ministrii europeni ai educatiei au declarat ca indiferent de sistemul de educatie religioasa prezent intr-o anumita tara, copiii trebuie informati cu privire la diversitatea religioasa si de idei, ca parte a educatiei interculturale.

In Marea Britanie toate scolile au o disciplina obligatorie, care familiarizeaza elevii cu cele mai importante religii din lume. O atentie speciala se acorda crestinismului si tolerantei fata de reprezentantii altor confesiuni insa, parintii pe baza unei cereri scrise isi pot scuti copiii de cursurile cu caracter religios.

In Franta in 1905, a fost votata legea despre separarea bisericii de stat, care interzice guvernului sa recunoasca sau sa finanteze vreo religie, fiind exclusa din locurile publice inclusiv in scoli. Dupa 2002 in urma unor rapoarte care aratau cresterea intolerantei elevilor la alte religii, bazata pe necunoastere, curriculum-ul scolar a inceput sa cuprinda si ,,date religioase”.

In Spania, Biserica Catolica este responsabila de predarea religiei catolice in scolile de stat, unde de altfel sunt predate si alte religii in functie de cererile de la elevi. Este vorba despre religiile protestante, iudaice si musulmane.

In Germania situatia difera de la land la land, religia, in general catolica sau protestanta este parte a programei scolare, dar exista optiuni alternative ca de exemplu etica, sau abordari non-confesionale.

In Austria, educatia religioasa este finantata de stat, organizarea ei fiind responsabilitatea diferitelor biserici implicate.

In Suedia educatia religioasa este parte a programei de studiu, dar este non-confesionala si obiectiva. Pe acest palier se inscriu Finlanda si Danemarca care au o educatie religioasa optionala.

In Rusia elevii si parintii pot opta pentru unul din cele trei cursuri: istoria si bazele culturii uneia dintre cele patru religii traditionale din Rusia (crestinismul, islamul, budismul sau iudaismul); istoria si bazele culturii principalelor religii din lume sau bazele eticii laice.

In Letonia, Polonia, Slovacia si Lituania educatia religioasa este optionala existand alternativa de materii in functie de solicitari. .

In Grecia, dupa 2008 predarea religiei ortodoxe a devenit facultativa. Parintii pot depune pentru copii o cerere de neparticipare la orele de religie. La fel in Bulgaria si Cipru predarea religiei ortodoxe este parte din programa, existand posibilitatea nefrecventarii orelor daca parintii elevilor solicita acest lucru.

In Italia, educatia religioasa catolica este optionala si oferita de scoli. Nu exista materii alternative pe care sa le poata alege elevii.