Cutremurele din Gorj: Primele estimări oficiale privind daunele care ar fi de plătit celor care au avut locuințele asigurate

Românii cu locuințe asigurate din 16 județe au anunțat deja 139 de daune în urma cutremurelor produse în Gorj, în zilele de 13 și 14 februarie, iar rezerva de daune constituită pentru avariile constatate până acum depășește 700.000 de lei, au declarat vineri pentru HotNews.ro oficialii PAID, societatea care plătește despăgubirile pentru avariile locuințelor asigurate obligatoriu față de cutremur, inundații și alunecări de teren.

Cele mai multe dosare de daună – în Gorj, Hunedoara și Mehedinți

Până la data de 17.02.2023 s-au deschis 139 dosare de daună în urma cutremurelor din Gorj, produse în zilele de 13 și 14 februarie, a anunțat pe Facebook PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor), societatea privată de asigurări care emite polițele PAD de asigurare obligatorie a locuințelor și plătește despăgubirile în caz de dezastre.

Cele mai multe dosare de daună au fost deschise în județele Gorj (76), Hunedoara (16), Mehedinți (9), Caraș-Severin (8).

Cosmin Tudor, PAID: Rezerva de daună depășește 700.000 de lei

La solicitarea HotNews.ro, oficialii PAID au transmis primele estimări oficiale legate de daunele care ar putea fi plătite pentru aceste avarii.

„În faza de deschidere a dosarelor de daune, când abia s-au făcut avizările (adică asigurații au anunțat avarii la locuințe), nu putem estima absolut nicio valoare.
În momentul când se face constatarea, se poate face o aproximare grosieră.
Această aproximație, chiar dacă nu are un grad de acuratețe probat cu documente, devize de lucrări, se constituie ca „rezerva de daună” și se înregistrează ca atare.
Pentru dosarele aferente cutremurelor din 13/14 februarie care deja au o constatare făcută, rezerva de daună actuală depășește 700.000 de lei.”, a declarat pentru HotNews.ro Cosmin Tudor, directorul de dezvoltare al PAID.

De notat faptul că inspectorii de daune ai firmelor de asigurări nu au finalizat constatarea daunelor în toate cele 139 de dosare de daună notificate până acum.

Important! Acestea estimări vizează doar sumele care ar putea fi primite de proprietari de la PAID, în baza polițelor obligatorii (PAD) – adica maxim 10.000 de euro sau 20.000 de euro, în funcție de prima anuală plătită 10 euro (pentru locuințe din chirpici, paiată etc.) sau 20 de euro (locuințele din materiale mai rezistente).
Dacă cineva are avarii care depășesc această valoare, diferența ar trebui plătită de o altă firmă de asigurări dacă proprietarul și-a făcut și asigurare facultativă a locuinței, în completarea celei obligatorii.
Spre exemplu, Omniasig și Allianz-Țiriac Asigurări au anunțat recent că au peste 150 de dosare de daună deschise în urma cutremurelor din Gorj.

Păgubiții nu trebuie să mai ceară individual dovada de la INFP pentru existența cutremurului

Întrebat de HotNews.ro ce acte trebuie să prezinte acum păgubiții și care e procedura pentru a încasa despăgubirea, Cosmin Tudor a precizat că în acest caz „nu mai trebuie să ceară individual dovada existenței cutremurului de la INFP, deoarece PAID are deja rapoartele care sunt necesare la instrumentarea dosarelor.

În afară de aceasta, păgubiții trebuie să urmeze indicațiile constatatorilor de daune legat de documentație.

O descriere a pașilor necesari se găsește pe site-ul PAID, iar actele nu sunt deloc puține:

1. Documente emise de autoritățile competente din care să rezulte cauzele și împrejurările producerii sau apariției dezastrului natural – Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU), Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU) / Comitetul Local pentru Situații de Urgență (CLSU) din cadrul Primăriei, Prefectură sau alte organe abilitate prin lege, (Administrația Națională de Meteorologie, Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare pentru Fizica Pământului).
2. Actul de identitate ale asiguratului, în copie.
3. Actele de proprietate ale locuinței asigurate, în copie.

În mod alternativ, de la caz la caz, se vor prezenta următoarele documente din care să rezulte calitatea asiguratului de proprietar asupra imobilului ce face obiectul dosarului de daună:

Contract de vânzare-cumpărare;
Contract de donație;
Certificat de moștenitor, obligatoriu în cazul în care proprietarul sau asiguratul a decedat.
Autorizația de construire împreună cu procesul verbal de recepție finală de la terminarea lucrărilor;
Proces verbal de adjudecare la licitație a bunului imobil împreună cu procesul verbal de punere în posesie (în cazul imobilelor dobândite în urma unei licitații publice)
Titlul de proprietate și procesul verbal de punere în posesie în cazul imobilelor restituite în baza Legii nr.10/2001 (republicată, cu modificările ulterioare) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Certificat de rol fiscal (nu de atestare fiscală) emis de autoritățile administrative din care să rezulte că imobilul asigurat figurează înscris în evidențele fiscale pe numele asiguratului împreună cu un Certificat din Registrul Agricol emis de Primăria unde se află imobilul asigurat.

ATENȚIE!

Inspectorii de daună pot solicita acte suplimentare după efectuarea constatării sau pot oferi asiguratului informații asupra pașilor de urmat pentru finalizarea dosarului de daună.
Începerea lucrărilor de reparație a locuinței poate fi efectuată numai după ce avariile au fost constatate de către reprezentantul societății de asigurare.

Atenție la ce scrie în contracte! Nu toți cei care au casele asigurate primesc despăgubiri când se produce dezastrul

HotNews.ro a atenționat într-o serie de articole recente asupra faptului că nu toți românii care au casele asigurate își primesc banii când se produce dezastrul. Oamenii trebuie să fie foarte atenți la așa numitele excluderi – clauzele din contracte care stipulează când se refuză plata despăgubirilor, clauze care de regulă sunt mai multe decât situațiile în care îți primești banii.

Peste 240 de dosare de daună au fost deschise anul trecut pentru locuințe asigurate și avariate de cutremur, din care până acum s-au făcut plăți în doar 119 cazuri, în timp ce în 27 de dosare oamenilor li s-a refuzat plata despăgubirii, inclusiv pe motiv că tencuiala nu a căzut din cauza cutremurului, arată date oficiale transmise HotNews.ro.

Într-un articol separat am explicat ce excluderi sau„capcane” pot apărea la asigurarea obligatorie a locuinței și motivele pentru care unora li se refuză plata despăgubirilor.

Date prezentate în exclusivitate de HotNews.ro arată că în anul 2021, românii au făcut 26 de reclamații la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), din care 11 reclamații pentru neplata despăgubirii, în timp ce anul trecut au fost 13 reclamații, din care 5 reclamații pentru neplata despăgubirii.

Pentru detalii citește: