De ce armele nucleare vor fi pe agenda lui Trump: Cele mai presante 5 provocări cu care se confruntă SUA

La preluarea mandatului, în ianuarie 2025, președintele ales Donald Trump va moșteni o serie de provocări la adresa securității naționale a SUA, inclusiv războaie majore în Ucraina și Orientul Mijlociu, scrie vineri Reuters.

Mai puțin discutate sunt amenințările nucleare în creștere cu care se confruntă Statele Unite, inclusiv din partea Rusiei, Chinei și Iranului.

Reuters face un inventar al celor mai presante cinci provocări în materie de arme nucleare cu care se va confrunta noua administrație a lui Trump.

Rusia

Trump va trebui să gestioneze cele mai grave tensiuni cu Moscova din ultimii peste 60 de ani, alimentate în parte de amenințările președintelui rus Vladimir Putin de a utiliza arme nucleare în războiul său împotriva Ucrainei și de dezvoltarea de noi sisteme de arme de ultimă generație.

Ca lider al Rusiei, deținătoarea celui mai mare arsenal nuclear din lume, Putin a modernizat forțele nucleare și a respins reluarea discuțiilor cu Washingtonul privind înlocuirea tratatului New START, ultimul pact de limitare a armelor dintre SUA și Rusia, atunci când acesta va expira, pe 5 februarie 2026.

Oficialii americani spun că Putin rămâne în limitele stabilite de tratat în ciuda „suspendării” de către acesta, în 2023, a pactului care obligă Rusia și Statele Unite să nu desfășoare mai mult de 1.550 de focoase nucleare strategice pe 700 de rachete balistice intercontinentale (ICBM), submarine și bombardiere.

Președintele Joe Biden și Putin au convenit asupra unei prelungiri a tratatului în 2021, dar, așa cum este scris, pactul nu mai poate fi prelungit. Trump s-a opus unei prelungiri în primul său mandat, solicitând în schimb un nou tratat care să includă China, țară ce a respins propunerea.

Putin a invocat sprijinul Washingtonului pentru Ucraina în respingerea invitațiilor lui Biden pentru discuții necondiționate privind înlocuirea New START. Dar ambele părți spun că vor adera la limitele tratatului atât timp cât și cealaltă parte o va face.

China

China – care a avut mult timp un arsenal nuclear mai mic – își consolidează forțele nucleare strategice.

În 2020, Pentagonul a estimat că arsenalul operațional de focoase nucleare al Beijingului era de aproximativ 200 de focoase și că se aștepta să se dubleze până în 2030.

Această estimare a fost revizuită doi ani mai târziu, Pentagonul afirmând că Beijingul va avea probabil 1.500 de focoase nucleare până în 2035, dacă ritmul de dezvoltare va continua.

În noiembrie 2023, Beijingul și Washingtonul au purtat primele discuții din ultimii aproape cinci ani privind reducerea riscului nuclear.

Dar China, care nu are o doctrină care prevede ca ea să recurgă prima la utilizarea armamentului nuclear, a întrerupt oficial în iulie discuțiile bilaterale privind controlul armelor în semn de protest față de vânzările de arme americane către Taiwan, insula cu guvernare democratică revendicată de Beijing.

SUA

Trump va trebui să elaboreze o politică de descurajare a amenințărilor nucleare din partea Rusiei și Chinei, chiar dacă se confruntă cu expirarea tratatului New START.

Administrația Biden afirmă că Statele Unite ar putea fi nevoite să desfășoare mai multe arme nucleare strategice în viitor, iar Trump ar putea face exact acest lucru. În primul său mandat, politica lui Trump privind armele nucleare a solicitat noi capacități, anulând decenii de eforturi americane de reducere a armelor, și s-a opus prelungirii New START.

Dar Trump se va confrunta cu costurile în creștere ale modernizării de către SUA a fiecărui element al „triadei” nucleare americane – ICBM-uri, bombardiere și submarine -, modernizare care este în întârziere și cu mult peste buget.

Costurile acestui efort, care a crescut pentru a include noi modele de focoase, rachete, un bombardier și un submarin, sunt estimate de grupul de advocacy Arms Control Association la peste 1,5 trilioane de dolari în următorii 30 de ani.

Experții spun că această sumă va crește cu siguranță, amenințând să deturneze fondurile necesare pentru forțele militare convenționale ale SUA sau pentru programele non-apărare.

„La un moment dat, ne vom lovi de un mediu bugetar constrâns”, a avertizat un consilier al Congresului, vorbind sub rezerva anonimatului.

Iran

Iranul ar putea decide să construiască arme nucleare în urma atacurilor reciproce dintre Teheran și inamicul său regional, Israel, și a eșecului lui Biden de a relansa discuțiile marilor puteri cu Iranul privind restabilirea restricțiilor asupra programului său nuclear.

Washingtonul și aliații săi europeni își vor pierde influența asupra Teheranului atunci când rezoluția Consiliului de Securitate al ONU care permite o „revenire rapidă” a sancțiunilor internaționale împotriva Iranului va expira, în octombrie anul viitor.

Sancțiunile au fost ridicate în schimbul acceptării de către Iran a unor limite stricte privind programul său, în cadrul unui acord din 2015 menit să împiedice Teheranul să dezvolte arme nucleare.

Trump a retras Statele Unite din pact în 2018, determinând Iranul să încalce limitele acestuia. Timpul de care Iranul ar avea nevoie pentru a produce suficient uraniu puternic îmbogățit pentru un focos nuclear a fost redus de la un an la doar câteva săptămâni sau zile, susțin oficialii americani, deși Teheranul ar mai avea nevoie de ceva timp pentru a construi o bombă propriu-zisă.

Iranul s-a oferit să redeschidă negocierile nucleare. Dar loviturile israeliene ar putea determina Teheranul să își resusciteze programul. În urma atacurilor, un înalt oficial iranian a declarat că Teheranul ar putea revizui interdicția pe care și-a impus-o cu privire la dezvoltarea armelor nucleare.

Coreea de Nord

Tensiunile cu Coreea de Nord au crescut din cauza cooperării cu Moscova a Phenianului, în războiul împotriva Ucrainei, și a testării din 31 octombrie a unei noi rachete balistice intercontinentale (ICBM), test care a subliniat capacitatea țării de a lovi cea mai mare parte a Statelor Unite cu arme nucleare.

Un raport recent al Agenției americane de informații din domeniul apărării arată că Phenianul continuă să își mărească stocurile de materiale pentru programul său de arme nucleare.

De asemenea, raportul notează că liderul nord-coreean Kim Jong Un a stabilit un plan de apărare în 2021, care prevede producerea de focoase tactice, de „arme nucleare mai ușoare” și de „focoase nucleare ultra-largi”.

Federația Cercetătorilor Americani estimează că Phenianul, care a efectuat șase teste nucleare subterane, începând din 2006, și peste 100 de lansări de rachete, începând din 2022, are suficient material fisionabil pentru producerea a până la 90 de focoase, dar „potențial” a asamblat doar 50.

Administrația lui Biden nu a reușit să îl convingă pe Kim să relanseze negocierile privind denuclearizarea, care s-au prăbușit după ce Trump a eșuat în 2019, în ultima dintre cele trei întâlniri, să îl convingă pe liderul nord-coreean să renunțe la armele sale nucleare.