(De ce) Avem nevoie de pensii private ?
În ultimele decenii, societatea noastră a fost martora unor schimbări semnificative în ceea ce privește sistemul de pensii. Factori precum îmbătrânirea populației, creșterea speranței de viață și instabilitatea economică au pus la îndoială sustenabilitatea sistemului de pensii de stat, cunoscut sub numele de Pilonul I. În acest context, pensiile private devin din ce în ce mai relevante și necesare.
Provocările demografice şi economice ale Pilonului I
Provocările demografice reprezintă unul dintre principalele motive pentru care avem nevoie de alternative la sistemul de pensii de stat.
Analizând datele Institutului Naţional de Statistică (INS) observăm că fenomenul de îmbătrânire demografică se accentuează în România, în timp ce populaţia rezidentă tânără, de vârstă preşcolară şi şcolară, continuă trendul descendent.
Statistica oficială evidenţiază faptul că, în România, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 (la 1 ianuarie 2005) la 120 de persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).
„(…) Se anticipează că numărul populaţiei rezidente tinere, de vârstă preşcolară şi şcolară, va continua să aibă un trend descendent şi va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul şcolar 2022/2023)”, precizează INS.
Coroborat cu datele Eurostat, estimările referitoare la populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani şi peste) a României arată că aceasta va ajunge, până în anul 2030, la 3,82 milioane persoane, iar 2060 la 4,72 milioane persoane, comparativ cu 3,71 milioane persoane la 1 ianuarie 2022.
La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,803 milioane persoane, care reprezintă 51,5% din totalul populaţiei rezidente.
Pe fondul acestor informaţii, se pune întrebarea legitimă: cine ne va mai plăti pensia de stat în anii următori ?
Cu o populație de seniori în continuă creștere și un număr tot mai mic de contribuabili activi care să susțină sistemul de pensii, Pilonul I se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Dacă nu se iau măsuri adecvate, există riscul ca acesta să devină nesustenabil în viitor.
Deja, în România, autorităţile au considerat, recent, că amplitudinea şi forţa Pilonului II de pensii administrate privat ar fi reprezentat colacul de salvare pentru Pilonul I, iar cu milliardul de lei rezultat în fiecare lună se gândea că putea acoperi celebra gaură fiscal-bugetară de… 45 de miliarde de lei, după unii chiar mai mare…
Valul declanşat în piaţă de presupusul amendament din Ordonanţa Guvernului privind măsurile fiscal-bugetare de reducere a cheltuielilor prin introducerea de noi taxe şi impozite risca să devină un tsunami.
La momentul oportun, tentaţia de naţionalizare a Pilonului II de pensii a fost oprită, iar “rapelul” nu a mai avut loc. Spunem rapel, pentru că dacă ne aducem aminte, în urmă cu câţiva ani s-a mai încercat aceeaşi manevră (şi nu Heimlich !) prin care s-a încercat, ca la vaccinul antigripal, o primă doză de “naţionalizare”…
Ştim cu toţii că sistemul de pensii de stat depinde de contribuțiile curente ale angajaților pentru a plăti pensiile actuale. Cu toate acestea, fluctuațiile economice pot afecta semnificativ capacitatea statului de a furniza pensii adecvate. Crizele financiare sau recesiunile pot duce la reduceri ale beneficiilor de pensie sau la creșterea vârstei de pensionare, ceea ce poate fi extrem de dificil pentru pensionarii actuali sau viitori.
Din cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), în România, în trimestrul II din 2023, numărul mediu de pensionari era de aproape 5 milioane (mai precis, 4,978 milioane), în scădere cu 5.000 de persoane faţă de trimestrul anterior, timp în care numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a ajuns la 4,598 milioane, cu o mie de persoane mai puţin.
Valorea medie a pensiei lunare era de 2.108 lei (+0,3%, de la un trimestru al altul), iar cuantumul pensiei medii de asigurări sociale de stat s-a ridicat la 2.005 lei.
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor este, acum, de 8 la 10, dar cu variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai patru pensionari la zece salariaţi în Municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, respectiv la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui.
În atare condiţii, e limpede că pensia facultativă și alte produse de economisire pentru pensie devin o opțiune esențială pentru asigurarea securității financiare la bătrânețe.
Pensia facultativă, între necesitate şi variantă opţională
Pensia privată oferă oportunitatea de a economisi în mod independent și de a gestiona mai eficient fondurile destinate pensiei. Aceasta oferă un grad mai mare de control asupra investițiilor și asigură că economiile tale se pot dezvolta pe parcursul timpului pentru a asigura un venit adecvat la pensionare.
Pentru a încuraja această tranziție către economisirea privată pentru pensie, este esențial ca guvernul să ofere stimulente fiscale și să creeze un cadru legislativ adecvat. Aceste măsuri pot include deduceri fiscale pentru contribuțiile la pensia privată sau facilitarea accesului la produse de economisire pentru pensie prin intermediul instituțiilor financiare.
Un segment important este Pilonul III adică pensiile facultative în cadrul căruia fiecare dintre noi poate economisi o sumă anume, şi de care să beneficieze la un moment dat.
La finalul lunii martie 2023, zece fonduri de pensii facultative erau înscrise în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), fiind administrate de opt societăți de administrare a fondurilor de pensii private.
Dacă ne uităm la cifrele oficiale vedem că valoarea totală a activelor fondurilor de pensii facultative (Pilonul III) a fost de 3,87 miliarde lei (ASF), la final de martie, în creștere cu aproximativ 13,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
De asemenea, numărul de participanți înregistrați în acest sistem, la 31 martie 2023, a fost de 646.000 de persoane, cu un plus de 3,1% față de finalul anului precedent, și cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022. Practic în primele 3 luni ale anului peste 22000 de persoane au ales să înceapă să economisească printr-o pensie facultativă.
La nivelul Pilonului III, contribuția medie a participanților cu contribuții virate, la 31 martie, anul curent, a fost de aproximativ 173 lei/participant (+5,3%, de la an la an), iar în perioada ianuarie – martie 2023, contribuțiile virate în sistem au fost în cuantum de aproximativ 142 milioane lei (+18% vs T1 din 2022)
În context, e crucial să ne aruncăm o privire şi la rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii facultative cu grad de risc mediu, care a fost la nivelul trimestrului I 2023 de 3,01%.
La finalul lunii martie 2023, valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor facultative era de 5.979 lei, cu 4% mai mare, în comparaţie cu finalul anului precedent. În primul trimestru al acestui an au fost raportate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 28,7 milioane lei pentru 2.574 de participanți și beneficiari. Altfel spus, 2574 de persoane au beneficiat în primul trimestru al acestui an de pe urma sumelor acumulate la pensia facultativă, cu o medie a sumei revendicate de 11.150 lei.
Trebuie să fim conştienţi că pensiile facultative, alături de alte produse de economisire pentru pensie oferă un control mai mare asupra economiilor personale. Acestea ne permit să decidem cât să economisim, cum să investim și când să începem să primim beneficii.
Cu o planificare atentă și o gestionare responsabilă a investițiilor, se poate construi un fond de pensie robust, capabil să susțină un nivel de trai confortabil în anii de pensionare.
Sursa datelor:
*Institutul Naţional de Statistică
*Autoritatea de Supraveghere Financiară
Articol susținut de Banca Transilvania