De ce contează atât de mult inteligența emoțională și cum le-o predăm copiilor. Primul pas: păstrați-vă cumpătul în situații limită!

Inteligența emoțională este capacitatea de a recunoaște, înțelege, gestiona și exprima propriile emoții, precum și de a recunoaște, înțelege și influența emoțiile altor persoane. Aceasta implică o serie de competențe, cum ar fi empatia, autoreglarea emoțională, conștiința de sine, motivația și abilitățile sociale. Copiii au nevoie de ajutor pentru a-și dezvolta inteligența emoțională într-un mod sănătos, iar părinții sunt profesorii lor cei mai importanți.

Ce este inteligența emoțională?

Inteligența emoțională (EQ) este considerată importantă atât în viața personală, cât și în cea profesională, deoarece influențează modul în care gestionăm stresul, comunicăm cu alții, luăm decizii și ne construim relațiile. Aceasta este adesea văzută ca un factor esențial pentru succesul și bunăstarea generală.

Intrând și mai profund în explicații, inteligența emoțională este formată din conștiința de sine, autoreglare, motivație, empatie și abilități sociale. Le explicăm pe rând:

• Conștiința de sine. Reprezintă capacitatea de a recunoaște propriile emoții și de a înțelege modul în care acestea influențează gândurile și comportamentele.
• Autoreglarea. Se referă la abilitatea de a ne controla emoțiile și impulsurile, de a rămâne calmi și de a ne adapta la situații stresante sau provocatoare.
• Motivația. Este dorința de a atinge obiectivele și de a ne concentra pe atingerea acestora, chiar și în fața obstacolelor.
• Empatia. Capacitatea de a înțelege și de a simți emoțiile altor persoane, de a vedea lucrurile din perspectiva lor și de a reacționa în mod corespunzător.
• Abilități sociale. Se referă la posibilitatea de a gestiona relațiile interpersonale, de a comunica eficient și de a construi și menține relații pozitive.

Care este diferența dintre IQ și EQ

Inteligența clasică, adesea măsurată prin coeficientul de inteligență (IQ) se referă la capacitatea cognitivă generală a unei persoane. Acesta includ gândirea logică (abilitatea de a raționa, de a trage concluzii logice și de a rezolva probleme complexe), memoria (abilitatea de a reține și de a accesa informații stocate), aptitudinile analitice (capacitatea de a înțelege concepte abstracte, de a face legătura între idei) și capacități matematice și verbale (abilitatea de a efectua calcule, de a citi, a scrie și de a înțelege limbajul).

Prin prisma competențelor pe care le descriu, inteligența clasică și cea emoțională sunt diferite. În timp ce inteligența (IQ) se concentrează pe competențe cognitive, cum ar fi raționamentul logic și gândirea analitică, inteligența emoțională (IE) se concentrează pe competențele emoționale și sociale. Altfel spus, inteligența clasică poate prezice succesul academic și profesional într-o măsură semnificativă, însă inteligența emoțională este adesea un indicator mai bun al succesului în viață. Persoanele cu o inteligență emoțională ridicată gestionează mai bine conflictele, știe să-i motiveze pe ceilalți și se descurcă în situații sociale complexe. Un fel de succes (IQ) și bunăstare personală (EQ).

Beneficiile inteligenței emoționale la copii

În timp ce inteligența academică este importantă, creșterea unui copil inteligent emoțional este una dintre cele mai importante sarcini pe care le poate întreprinde un părinte.

În ultimele decenii, studiile au descoperit că inteligența emoțională oferă diverse beneficii care îi vor servi copilului pe tot parcursul vieții. A avea un EQ scăzut poate duce la provocări de-a lungul vieții. Iată doar câteva dintre modurile în care inteligența emoțională este un avantaj:

• Relații mai bune. Abilitățile de inteligență emoțională îi ajută pe copii să gestioneze conflictele și să-și consolideze capacitatea de a dezvolta prietenii mai profunde. Adulții cu niveluri ridicate de inteligență emoțională raportează, de asemenea, relații mai bune în viața lor personală și profesională.
• EQ-ul din copilărie este legat de un succes mai mare la vârsta adultă. Un studiu publicat în American Journal of Public Health a constatat că abilitățile sociale și emoționale ale unui copil la grădiniță pot prezice succesul pe tot parcursul vieții. Copiii care au fost capabili să împartă, să coopereze și să urmeze instrucțiuni la vârsta de 5 ani au avut mai multe șanse să obțină diplome universitare și să înceapă să lucreze până la vârsta de 25 de ani.
• Îmbunătățirea sănătății mintale. Cercetările au descoperit că nivelurile mai ridicate de inteligență emoțională par să ofere o protecție împotriva tulburărilor mentale, precum depresia.

Cum îi învățăm pe copii inteligența emoțională

Beneficiile inteligenței emoționale au sens. Un copil care se poate calma când este furios se va descurca mai bine în circumstanțe dificile. Iar un copil care își poate exprima emoțiile într-un mod sănătos, este probabil să mențină relații mai sănătoase decât un copil care țipă sau spune lucruri urâte atunci când este furios. Vestea bună este că toți copiii au capacitatea de a învăța abilități de inteligență emoțională. Au nevoie doar de adulți care să-i învețe cum și să-i sprijine în mod constant pe parcurs. Iată câteva strategii:

1. Păstrați-vă cumpătul în situații limită

Copiii copiază modelul părintesc; asta înseamnă că dacă vă vede deseori reacționând cu nervi în situații limită, așa vor face și ei. Când rămânem calmi în astfel de situații, copilul va înțelege că nu există nicio urgență, chiar dacă el așa simte în acel moment. Din calmul nostru, el va învăța să se liniștească.

2. Vorbiți cu ei despre ceea ce simt

Chiar dacă ne păstrăm calmul atunci când majoritatea se înfurie, tot trebuie să vorbim cu ei despre ceea ce simt. Explicați-le ceea ce simt și cum se manifestă. Spre exemplu, când copilul este supărat că a trebuie să împartă o jucărie, spuneți-i „Am văzut că ți-ai încleștat pumnii și ai bătut din picioare. Se pare că ești furios. Așa e?” Când e trist: „Ai lacrimi în ochi și-ți tremură bărbia. Te simți dezamăgit că nu mai putem rămâne în parc?” Cuvintele care exprimă sentimente pot construi baza unei educații emoționale. Auzindu-le și asociindu-le cu felul în care se comportă când simte aceste sentimente, îl vor ajuta să numească stările prin care trece. Îl ajută să spună ce simte. Odată ce le cunoaște, putem să-l ajutăm să găsească modalități sănătoase de a se liniști.

Nu vă sfiiți să puneți limite în acțiunile nepotrivite ale copilului! Dacă se simte furios că nu-i permiteți să sară în pat, ori să-i lovească pe alții este nevoie să-i explicați că NU are voie să facă acele acțiuni. Dar POATE să-și exprime sentimentele și povestiți cu el despre cum se simte, chiar și atunci când setați limite.

3. Învață-l empatia

Înainte de a putea recunoaște emoțiile altora, trebuie să fim în stare să ni le înțelegem pe ale noastre. Odată ce copilul recunoaște emoțiile lui, puteți începe lecția despre empatie. Copiii încep să manifeste primele semne de empatie în jurul vârstei de 1-2 ani, dar empatia lor continuă să se dezvolte și să se maturizeze pe parcursul copilăriei și adolescenței. Empatia devine mai conștientă și mai sofisticată pe măsură ce copiii cresc și își dezvoltă abilitățile sociale și cognitive.

În cazul empatiei, lecția s-ar putea rezuma la: crede-i sentimentele, dacă vrei să creadă ce simt ceilalți. Altfel spus, evită să folosești expresii precum „Nu ai motive să fii trist” sau „Ar trebuie să-ți fie foame, mănâncă!”. Dictându-le noi cum ar trebui să se simtă, nu facem decât să nu le dăm voie să învețe cum să-și gestioneze singuri sentimentele. Iar în felul acesta nu va crede nici ceea ce simt ceilalți.

4. Învățați-l abilități sănătoase de adaptare

Odată ce copiii își înțeleg emoțiile, trebuie să învețe cum să le gestioneze sănătos. A ști cum să se calmeze, să se înveselească sau să-și înfrunte temerile poate fi complicat pentru cei mici. Iată ce să-i spui copilului ca să-l înveți să-și gestioneze emoțiile puternice: 1. Oprește-te. 2. Trage adânc aer în piept. 3. Inspiră pe nas, expiră pe gură și numără până la 5.

De asemenea, vă puteți ajuta copilul să creeze un kit care să-l ajute să-și regleze sentimentele. O carte de colorat, o jucărie moale sau o cremă care miroase bine sunt câteva articole care îi ajută să-și calmeze emoțiile. Puneți articolele într-o cutie specială pe care o puteți decora împreună. Apoi, când sunt supărați, amintiți-le să meargă să-și ia trusa de calmare pentru a-și gestiona emoțiile.

Apoi vorbiți cu el despre aceste emoții. De ce au apărut? Cum se simte el? Dar celălalt copil cu care poate a avut un conflict? Discutați despre cauze astfel încât să-l ajutați pe cel mic să identifice propriile emoții, să le facă față și, mai târziu, să le recunoască și la alții când le vede.

5. Arătați-i cum să rezolve problemele atunci când apar

O parte din construirea inteligenței emoționale implică învățarea modului de rezolvare a problemelor. După ce sentimentele au fost etichetate și abordate, este timpul să lucrăm la cum să rezolvăm problema în sine.

Spre exemplu, copilul este supărat că fratele său continuă să-l întrerupă în timp ce joacă un joc video. Ajutați-l să identifice cel puțin cinci moduri în care ar putea rezolva această problemă. Lăsați-l să vină cu soluții, chiar dacă acestea nu sunt numai idei bune. Inițial, scopul este de a face brainstorming de idei. După ce a găsit cel puțin cinci soluții posibile, ajutați-l să evalueze avantajele și dezavantajele fiecăruia. Apoi, încurajați-l să aleagă cea mai bună opțiune.

Când copilul greșește, analizați împreună ce ar fi putut face diferit și ce ar trebui să facă pentru a rezolva problema. Încercați să acționați ca un antrenor. Folosiți exemple de rezolvări de probleme întâlnite în cărțile pe care le citiți cu el, în desenele animate preferate ori în filme. Discutați despre moduri mai bune în care problemele ar fi putut fi rezolvate sau strategiile pe care personajele le-ar putea folosi pentru a-i trata pe ceilalți cu respect.

Include exerciții de dezvoltare a inteligenței emoționale în rutina zilnică

În esență, ambele forme de inteligență sunt importante, dar ele contribuie la succesul și bunăstarea unei persoane în moduri diferite. Țineți minte că extinderea vocabularului emoțional al copiilor îi ajută să se descurce mai bine la școală, îi ajută să înțeleagă mai bine subtilitatea emoțiilor și modul în care cuvinte precum „fericit” și „euforic” sau „indiferent” și „dezinteresat” diferă. Cu sprijinul și îndrumarea continuă, copilul poate dezvolta inteligența emoțională și puterea mentală de care va avea nevoie pentru a menține relații sănătoase și a prospera pe tot parcursul vieții.

Sursă foto: Dreamstime