Sari direct la conținut

De ce sunt tot mai dese episoadele cu praf roșiatic din Sahara

HotNews.ro
Peisaj martian din cauza prafului saharian in Grecia, Foto: Angelos Tzortzinis / AFP / Profimedia Images
Peisaj martian din cauza prafului saharian in Grecia, Foto: Angelos Tzortzinis / AFP / Profimedia Images

În ultimii ani au fost tot mai dese episoadele în care masele de aer au adus în Europa praf roșiatic saharian care s-a depus pe mașini și care a făcut ca cerul să fie colorat spectaculos, iar aerul înecăcios. De ce se întâmplă asta tot mai des și de ce episoadele țin mai mult.

Tot mai multe cazuri în care praful deșertic ajunge departe

Mulți români și-au găsit mașinile acoperite de praf roșiatic, unii au simțit nisipul și praful și când respirau. În Grecia au fost zone unde atmosfera arăta ca pe Marte, dar în trecut au fost cazuri destule în care transporturi intense de praf saharian au ajuns și în Regatul Unit sau în Scandinavia.

Datele colectate de serviciul Copernicus privind schimbările climatice al UE arată că în ultimele luni au fost multe episoade în care masele de aer din nordul Africii au adus cantități de praf din Sahara.

Se estimează că anual, Sahara eliberează între 60 de milioane și 200 de milione de tone de praf mineral.

În general în anotimpul rece erau mai rare aceste transporturi din nordul Africii, însă iarna 2023-2024 a fost ieșită din comun din multe puncte de vedere. Seceta din zona Mediteranei și din Maghreb – dar și schimbările intervenite în caracteristicile circulației maselor de aer – par să fi contribuit la o tot mai intensa prezență a nisipului saharian în Europa.

Cum ajunge praful din Sahara în Europa? Vânturile deșertului bat tare, ridicând nisipul și praful în aer, uneori în partea superioară a atmosferei. Dacă vânturile sunt foarte puternice, norii de praf din Sahara pot străbate chiar și mii de km.

Cum ajunge pe sol praful saharian

Adesea, un ciclon din nordul Africii antrenează particule de praf saharian din acea zonă şi le transportă către peninsula balcanică, sau chiar mult mai departe. Când se formează nori din care cad precipitații, praful ajunge la nivelul solului. Dacă precipitaţiile sunt sub formă de ninsoare, zăpada se poate colora în diverse nuanțe roşiatice, portocalii sau maronii.

Datele Copernicus arată că, deși aceste transporturi de praf saharian către Europa sunt ceva normal, intensitatea și frecvența lor au crescut în ultimii ani, iar asta se datorează mai ales schimbărilor în circulația maselor de aer.

Un studiu realizat în Spania, și citat de Copernicus, arată că valurile de praf saharian au atins (în iernile din anii 2020, 2021 și 2022) altitudini mai mari și concentrații superioare de praf față de media iernilor 2003-2019. Există însă și un grad mare de variabilitate, așa că nu pot fi trase concluzii definitive.

„Din 2020 monitorizăm creșterile temperaturii din Marea Mediterană și o secetă persistentă în Magreb. Aceste condiții de suprafață contribuie la apariția acestor evenimente sahariene excepționale de iarnă spre Europa în ultimii ani”, spune Sara Basart, ofițer științific la Organizația Mondială de Meteorologie și unul dintre autorii studiului.

În multe cazuri praful saharian nu ne afectează direct pentru că transportul este la câțiva km în atmosferă și cea mai mare parte nu ajunge pe Terra, mai ales dacă nu plouă. În unele cazuri cerul se face portocaliu, super „instagramabil” și calitatea aerului se poate degrada pentru câteva ore, din cauza particulelor prăfoase.

Cel mai afectate sunt zonele mai apropiate de Sahara, adică cele din sudul Europei. Ciclonii mediteraneeni aduc cu uşurintă la final de iarnă și la început de primăvară praf saharian către partea de sud a Europei (Grecia, Spania, Italia).

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro