Deficitul bugetar trebuie redus, dar majorarea taxelor nu trebuie să fie singura soluție
Măsurile fiscale vehiculate în ultimele zile, dar neasumate oficial de guvern, au produs un mic seim. Fie că a vrut să testeze reacția, fie că s-a confruntat cu o ”scurgere de informații” necontrolată, guvernul a aflat cu acest prilej că va fi foarte dificil să implementeze astfel de măsuri. La fel de complicat va fi să reducă și cheltuielile, chiar dacă reprezentanții instituțiilor publice și ai companiilor de stat nu sunt la fel de vocali. Și nici cu reforma pensiilor speciale nu va fi deloc ușor – Curtea Constituțională tocmai a retrimis legea în parlament. Concluzia acestor zile este că nicio categorie nu vrea să cedeze din avantajele câștigate și întârzierea atât de mare a oricăror măsuri sau reforme a dus la o acumulare nu numai de probleme economice, ci și de tensiuni sociale.
Deși este dificil de acceptat, abordarea de până acum a finanțelor publice ne-a adus într-un moment în care amânarea în continuare a oricăror măsuri devine periculoasă pentru economie. De ce a amânat guvernul implementarea treptată, de ce au fost progresele atât de lente, de ce se încearcă rezolvarea deficitului bugetar în principal prin taxe sunt tot atâtea întrebări legitime. Percepția că statul nu vrea să cedeze din avantaje și caută soluții doar pe seama sectorului privat s-a înrădăcinat, chiar dacă autoritățile vor să arate că se iau măsuri dure și în sistemul public și au anunțat că au făcut primul pas.
În fond rămâne o mare problemă: consolidarea fiscală fără de care România riscă pierderea fondurilor europene și ratarea PNRR. Fără acești bani, nu doar deficitul bugetar se va adânci, cu efecte asupra datoriei publice și a costurilor de împrumut, dar recesiunea economică devine un risc real și atunci vor fi pierderi pentru toți. Dacă privim lucrurile în ansamblu, ne vom da seama că România este dependentă de banii europeni, iar ajustarea fiscală, adică reducerea treptată a deficitului bugetar, este necesară, iar fără reforme pe toate palierele – cheltuieli, venituri, administrare fiscală – nu se poate realiza.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România
Articol susținut de PwC România