Sari direct la conținut

Der Spiegel: Slăbiciune economică în UE

HotNews.ro
Uniunea Europeana, Foto: AGERPRES
Uniunea Europeana, Foto: AGERPRES

Europa este variată. Este frumoasă. Este bună. Evident că va trebui să devină şi mai bună, dar în principiu este vorba de ceva măreţ. Aşa apare campania electorală europeană: ca o colecţie de fotografii reuşite şi cuvinte goale. Străzile din Germania sunt acoperite cu afişe care încearcă să depună eforturi pentru a evita orice lucru concret scrie Der Spiegel preluat de Rador.

Între timp la Sibiu s-au întâlnit în săptămâna ce a trecut şefii de stat şi de guvern din 27 de state membre UE (fără Marea Britanie) pentru a discuta despre agenda europeană a viitorilor cinci ani. Au adoptat şi o declaraţie comună care suna ca şi cum venea din partea unei UE paralele dintr-un alt univers. „Vom căuta mereu să găsim soluţii comune.” Şi „vom apăra în continuare stilul nostru de viaţă, democraţia şi statul de drept”.

Şi toate acestea anunţate în România – o ţară care tocmai a legalizat parţial corupţia – din partea unor state membre care au pus sub semnul întrebării în anii trecuţi problema frontierelor deschise din cauza problemelor cauzate de refugiaţi şi imigranţi, respectiv din partea unor guverne cum este cel ungar şi cel polonez care restrâng separaţia puterilor şi încearcă să desfiinţeze media independentă. Însă numai colateral.

De fapt, la Sibiu s-a discutat despre probleme centrale care urmau să-i preocupe pe candidaţi şi pe alegători în cadrul campaniei electorale: Cum urmează să evolueze UE in viitoarea perioadă de legislatură? Asupra căror probleme va trebui să se concentreze? Unde vrea să se situeze Europa la mijlocul anilor 2020, când îşi vor fi încheiat mandatul viitoarea Comisie şi viitorul Parlament? La aceste întrebări urmează să răspundă viitorul summit din iunie.

„Ne confruntăm cu o lume tot mai schimbătoare şi imprevizibilă”, a formulat Donald Tusk la Sibiu. Este o bagatelizare a situaţiei.

Problema centrală o constituie economia. Dacă Europa nu va reuşi să se pună pe o bază economică solidă, nici celelalte obiective nu vor putea fi atinse. Atunci Europa abia dacă va fi capabilă de a juca un rol important. Mai concret: Europa va trebui să-şi rezolve lipsa de investiţii.

După criza financiară din 2008 în UE s-a instaurat o societate împărţită în două clase. De o parte se află ţările membre care au revenit după o cădere dură la normalitate. Din această grupă fac parte ţările nord-europene, printre care Germania, dar şi unele economii naţionale est-europene. În toate aceste ţări se produce şi se investeşte în zilele noastre mult mai mult decât înaintea crizei, chiar dacă perspectivele nu sunt chiar ameţitoare.

De cealaltă parte există încă ţări, mai ales în Europa de Sud, unde se investeşte mai puţin decât în 2007. În unele economii, cum ar fi Grecia şi Italia, stocul de capital scade, întreprinderile şi statul investeşte mai puţin pentru noul capital productiv faţă de cât au de pierdut ca valoare. Se creează o spirală descendentă: unde se investeşte puţin, scad şi posibilităţile de câştig, deoarece maşinile şi echipamentul IT ale generaţiei premergătoare sunt mai puţin productive faţă de cele moderne.(…)

Spirala se instalează şi în zona finanţelor. În condiţiile unei creşteri mici şi ale stagnării veniturilor impozitările sunt înşelătoare. De aceea ţărilor cu mari datorii le rămâne mai puţin spaţiu financiar – cum i se întâmplă acum Italiei.

Clivajul economic al Europei are potenţialul de a distruge UE. De aceea prioritatea constă în astuparea găurilor din investiţii. Măsurile ar putea consta în reforme structurale ale fiecărei ţări pentru a deveni mai atractive pentru investitori; proiecte suplimentare de infrastructură şi educaţie finanţate din banii publici; salvgardare comună a băncilor din zona euro pentru a apăra economia de eventuale eşecuri ale unor state – cel mai bine ar fi o combinaţie din toate acestea.

Un lucru este clar: UE îşi poate atinge obiectivele importante doar dacă îşi consolidează baza economică. Doar atunci va fi Europa în stare să-şi protejeze cetăţenii, să le apere interesele în lume, să facă mai mult pentru securitatea internă şi externă – şi câte toate alte probleme care mai apar pe lista dorinţelor.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro