​Dezastrul din padurile Romaniei: in ultimii 20 de ani s-au taiat ilegal 366.000 ha de padure, cauzand prejudicii de 5 miliarde de euro. Vezi cum ar putea rezolva problema noul Cod Silvic

Noul Cod Silvic al Romaniei, propus de Departamentul pentru Apa, Paduri si Piscicultura din Ministerul Mediului va fi dezbatut in aceasta saptamana in Comisia de Agricultura de la Camera Deputatilor, dupa ce saptamana trecuta documentul a primit aviz favorabil de la Comisia de Administratie publica. Principala modificare consta in interzicerea comercializarii lemnului care nu are acte de provenienta, deci taiat ilegal, si astfel protejarea padurilor de defrisarile ilegale. Traseul lemnului va fi urmarit printr-un sistem electronic, pentru a se verifica daca se vinde o cantitate mai mare de lemn decat cea aprobata pentru taiere, iar vinovatii vor primi sanctiuni penale.

In plus, Romsilva va asigura paza gratuit pentru micii proprietari de padure care nu isi permiteau sa isi pazeasca padurea si era furata. In absenta unor reglementari dure si eficiente in acest domeniu, in pertioada 1990-2011 au fost defrisate 366.000 de hectare de padure, atat din ocoalele silvice de stat cat si din cele private, cauzand un prejudiciu de 5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Curtii de Conturi. Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace, in Romania se taie peste 3 ha de padure in fiecare ora. Din datele/informatiile prezentate de Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza in medie 41 ha, dintre care o mare parte o reprezinta taierile ilegale. Costurile de reimpadurile sunt imense, de exemplu, pentru impadurirea a 700 de ha in Arges, autoritatile urmeaza sa plateasca circa 3 milioane de euro.

Versant defrisat ilegal in judetul Alba

• Care sunt principalele modificari aduse de noul Cod Silvic

– se interzice comercializarea lemnului taiat ilegal. Mai exact, comerciantii nu vor putea cumpara lemn daca acesta nu are un aviz de insotire a marfii, dat de administratorul padurii (Ocoalele Silvice) si unde se precizeaza sursa de provenienta a masei lemnoase.

– punerea pe piata a lemnului se face de catre administratorul padurii. Inainte de comercializare, lemnul este masurat in rampa, iar documentele de insotire a marfii sunt eliberate de catre administrator. Acum, lemnul este masurat in padure, marja de eroare fiind de +/- 15%, ceea ce incurajeaza piata la negru, potrivit Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura din Ministerul Mediului. Astfel, este clara cantitatea de lemn care intra pe piata si doar aceea va fi comercializata. Emiterea avizului de insotire se face numai de catre personalul silvic, nu si de catre operatorii care exploateaza masa lemnoasa ca pana acum. Numarul emitentilor scade la aproximativ 440 (structuri silvice), comparativ cu cei aproximativ 9.000 de operatori, care emiteau aceste documente pana acum. Astfel, responsabilitatea punerii pe piata a lemnului revine administratorului de padure si nu firmelor care exploateaza padurea.

– Pentru urmarirea lemnului recoltat din paduri se utilizeaza un Sistem informational integrat de urmarire a materialelor lemnoase (SUMAL). Utilizarea SUMAL este obligatorie pentru ocoalele silvice si pentru toti operatorii si comerciantii care recolteaza, depoziteaza, prelucreaza, comercializeaza sau efectueaza operatiuni de import-export cu lemn si materiale lemnoase, dupa caz. Astfel, firmele care taie lemn trebuie sa spuna ce cantitate de lemn au taiat, cantitate certificata si de avizele date de ocoalele silvice. Si agentii econiomici care cumpara lemnul trebuie sa introduca in acest sistem ce cantitati cumpara, iar cifrele de la cele trei surse trebuie sa se potriveasca. Adica, ce intra in sistem trebuie sa si iasa, ca la bilantul contabil. Cine nu introduce aceste date in sistem in 15 zile va primi amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 lei. Daca nu sunt introduse in 45 de zile, taietorii si firmele care distribuie lemn nu vor mai putea cumpara avize de insotire a marfii, deci nu o vor mai putea vinde. SUMAL a fost implementat inca din 2008, dar nu a functionat fiindca nu existau amenzi pentru cei care nu introduceau datele in sistem.

– pe bucatile de padure proprietate privata de pana la 30 de ha paza se va asigura in mod gratuit de catre Romsilva. Pana in prezent, proprietarii de mici bucati de padure se plangeau ca nu au posibilitatea sa plateasca paza si din aceasta cauza vin hotii si le taie copacii ilegal. In prezent sunt circa 500.000 de hectare de padure nepazite, potrivit MAP.

– se vor introduce compensatii financiare pentru proprietarii care nu au voie sa isi taie din padure o anumita perioada de timp.

– valorificarea superioara a lemnului va fi incurajata, producatorii de mobila avand drept de preemtiune la administartorii padurilor de stat. In Europa, beneficiul statului din introducerea unui mc de lemn pe piata este de 200 de euro, in timp ce in Romania doar 80 de euro. Potrivit ministerului de resort, au existat cazuri cand un mc de lemn s-a vandut cu 50 de bani, acest produs fiind mult subevaluat. In plus, printr-un act ulterior Ministerul pentru Ape, Paduri si Piscicultura doreste sa descurajeze exportul, intentionand ca lemnul sa ramana in cantitate cat mai mare in tara.

– functia padurii se va calcula si din punct de vedere al mediului, nu doar economic.

– Romsilva va trebui sa nu ramana cu mai putin de 3 milioane hectare de padure, ceea ce inseamna ca nu se va mai putea retroceda padure daca se depaseste aceasta limita si institutia va trebui sa cumpere padure.

– se retage autorizatia de functionare a ocolului silvic care nu are sef de ocol numit in conditiile legii.

– personalul silvic va fi obligat sa obtina o autorizatie de practica care in acest moment nu exista. Aceasta autorizatie ar putea fi data de un for independent politic.

– ocoalele silvice private vor fi obligate ca in termen de 6 luni sa isi reinoiasca autorizatia de functionare. Potrivit Ministerului pentru Ape, Paduri si Piscicultura in prezent sunt ocoale silvice care nu au utilajele necesare sau personal cu pregatire adecvata.

– armonizarea Codului Silvic cu Codul Penal. Prin definirea si incadrarea ca infractiuni a faptelor de taiere, rupere, distrugere, degradare, scoatere din radacini, fara drept, ori furtul arborilor, indiferent de valoarea pagubei precum si prin sanctionarea acestor fapte în baza legilor penale, se înaspresc sanctiunile aplicabile, în scopul descurajarii agresiunilor asupra fondului forestier national. Tot in scopul descurajarii agresiunilor asupra fondului forestier national, faptele ce constituie tentative de valorificare a materialelor lemnoase procurate ilegal, respectiv: primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul ori comercializarea materialelor lemnoase fara provenienta legala vor fi constatate si sanctionate tot ca infractiuni, în baza legilor penale.

„Îmi propun sa ajungem la o stare de normalitate, sa avem cadru legal si instituții de control si o administrare prin care padurile din Romania sa ramana mostenire generatiilor viitoare. In acest moment lucram la o strategie privind marirea suprafetei de padure. Aceasta are drept obiectiv impadurirea terenurilor degradate, versantilor pt reducerea riscului la inundatii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunarii si a perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apa. Avem in fondul de ameliorare fonduri pentru aceste proiecte, finalizam ghidurile pentru ca primariile, persoanele fizice, consiliile judetene sa poata accesa finantari pentrut realizarea impaduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este sa fac ordine in paduri”, a declarat Lucia Varga, ministrul de legat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, cea care isi asuma modificare Codului Silvic..

Defrisari ilegale in judetul Alba

• Macelul din paduri in cifre: defrisari ilegale de cinci miliarde de euro in 20 de ani

In perioada 1990-2011, s-au defrisat ilegal 366.000 ha de padure, proprietate de stat si privata, fiind valorificati peste 80 milioane metri cubi de lemn, in suma de peste cinci miliarde euro, conform sintezei Raportului de audit privind „Situatia patrimoniala a fondului forestier din Romania, in perioada 1990-2012”, realizat de Curtea de Conturi. „In perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale din padurile Romaniei s-a mentinut, cu unele fluctuatii anuale, la un nivel extrem de ridicat, cele mai afectate de acest flagel fiind padurile aflate in proprietatea statului”, potrivit raportului. Cele 5 miliarde de euro rezulta din calcularea beneficiului la un pret de 70 euro/metru cub lemn de foc, valoarea cea mai mica a lemnului. „Aceasta cifra este departe de a fi cea reala, intrucat cea mai mare parte a arborilor taiati din padurile Romaniei au luat calea strainatatii (catre tari din Europa, Nordul Africii, Asia) la preturi cu mult mai mari decat pretul minim stabilit pentru lemnul de foc”, precizeaza raportul.

Potrivit Raportului Curtii de Conturi, in toata perioada analizata, taierile ilegale de material lemnos s-au realizat in multe situatii pe fondul neglijentei/abuzurilor personalului silvic. „Cele mai stringente problemele a padurilor din Romania sunt taierile ilegale, defrisarile necontrolate si reimpaduririle insuficiente. Cauzele acestor probleme sunt in principal datorate legislatiei care a ramas in urma cu schimbarile din acest domeniu, in special cu schimbarea regimului proprietatii, in acest moment aproape 50% din suprafata padurilor din Romania sunt in administrarea ocoalelor private”, se mai arata in raportul Curtii de Conturi.

Potrivit unui studiu realizat de Greenpeace in Romania, situatia este mult mai rea, rezultand ca se taie peste 3 ha de padure in fiecare ora.

Din datele/informatiile prezentate de Romsilva, rezulta ca zilnic se exploateaza, in medie 41 ha, din care o mare parte o reprezinta taierile nelegale/furturile. Volumul total al taierilor ilegale din fondul forestier proprietate de stat si privata in perioada 2005-2011 este, potrivit datelor puse la dispozitie de Ministerul Mediului si RNP Romsilva de 633.500 m.c. „Avand in vedere volumul mediu de 217 m.c lemn/ha, rezulta ca in perioada analizata s-a taiat/defrisat ilegal padurea pe o suprafata de 291.932 hectare”, se spune in raport.

Potrivit Departamentului pentru Ape, Paduri si Piscicultura, efectele defrisarilor la vedem in viata de zi cu zi: alunecari de teren, inundatii, colmatarea cursurilor de apa, accentuarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme – in special seceta si mai ales scaderea calitatii vietii datorita diminuarii efectului pe care il are padurea asupra aerului pe care il respiram (plamanul verde al planetei). „Odata cu taierile masive de paduri, inundatiile sunt din ce in ce mai intense si mai distructive si este nevoie de investitii foarte mari pentru a apara viata si bunurile oamenilor”, spun reprezentantii ministerului.

O alta problema o reprezinta costurile impaduririi terenurilor defrisate. Potrivit aceleiasi institutii, pentru impadurirea a 700 de ha defrisate ilegal in judetul Arges, autoritatile trebuie sa scoata din buzunar circa 3 milioane de euro.

Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura face controale pentru a starpi coruptia din sistem, insa lucrurile se misca anevoios. „Pentru ca exista inca situatii in care este pusa sub semnul întrebarii activitatea unor angajati ai Inspectoratelor silvice, se fac controale incrucisate si supracontroale pentru a identifica persoanele care înca mai închid ochii la furtul de lemn in loc sa aplice legea. De pilda, Brasov face control la Bihor. In primele 6 luni din 2013, Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare au realizat 7609 controale, in urma carora s-a constatat un volum de arbori taiati ilegal de 179.950 mc si prejudicii de circa noua milioane de euro. S-au dat amenzi de circa 7,2 milioane lei si s-au facut 427 de sesizari penale”, se arata intr-un raspuns trimis de Departamentul Apelor, Padurilor si Pisciculturii la solicitarea HotNews.ro. Potrivit institutiei insa majoritatea sezizarilor penale sunt solutionate cu neinceperea urmariirii penale deoarece Codul Silvic nu este armonizat cu cel Penal.

• 1500 ha de padure defrisate ilegal in judetul Alba

In judetul Alba pe Valea Mirajului si Valea Gotului au fost despadurite ilegal circa 1500 de hectare de padure, proprietate privata persoane fizice care nu au asigurat paza cu un ocol silvic. In urma controalelor facute de minister s-au confiscat 4557 metri cubi de lemn in valoare de 565.006 lei si amenzi contraventionale (doua amenzi) in valoare de 26.500 lei.

• Circa 1150 de arbori defrisati ilegal din Parcul National Comana

In Ocolul Silvic Comana, din judetul Giurgiu, au fost taiati ilegal circa 1150 de arbori, potrivit unui control facut in 2012. „In cantoanele silvice Mislea Prundu, in urma controlului pe 37, 2 ha din suprafata totala de 446,9 ha au fost identificati 659 arbori taiati ilegal, a caror volum este de 646 mc cu o valoare de 384.703 lei fara TVA. De asemenea, s-au descoperit circa 3.300 de arbori marcati ilegal. In cantonul silvic Mojdrean, prin efectuarea controlului pe 65 ha din 430, au fost identificati 563 arbori taiati ilegal a caror volum este de circa 681,655 mc, cu o valoare de 283.079 lei fara TVA. De asemenea, s-au descoperit 1.500 de arbori marcati ilegal. In total paguba produsa in cele doua cantoane este de circa 6 milioane lei.”, se arata intr-un raspuns trimis de Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura.

Impotriva padurarilor si a sefului de district s-a facut plangere penala si s-a dispus efectuarea unui control la Ocolul Silvic Comana. In urma controlului salariatii au fost sanctionati cu taieri din salariu. Taierile insa au continuat si in 2013, fiind taiati circa 4.000 mc de lemn, in valoare de circa 2,2 milioane lei. In total, in 2007, 2008 si 2012 s-au taiat ilega 20.000 mc de lemn in valoare de 9,7 milioane lei din acest Ocol Silvic.