Dezbatere: BREXIT – situatia curenta si perspective de viitor. Impactul asupra Romaniei si calendarul negocierilor

Care este perioada de defasurare a negocierilor iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana si principalele subiecte ale acestei negocieri, printre care si situatia cetatenilor straini din Marea Britanie, dupa Brexit – au fost printre subiectele dezbatute intr-o discutie organizata de Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania, de catre europarlamentarii Ioan Mircea Pascu si Marian-Jean Marinescu, consilierul prezidential Leonard Orban si ministrul Ana Birchall.

Dezbatera se desfasoara in contextul in care Marea Britanie, din punct de vedere al calendarului negocierii, este foarte probabil sa faca notificarea in baza articolului 50 al tratatului de retragere a sa din UE, in cursul lunii martie, a subliniat Leonard Orban.

Ce se va intampla din punct de vedere al calendarului negocierilor:

Imediat dupa ce se va face notificarea se va face un proiect de asa numite notificari, care vor trebui sa fie adoptate de catre Consiliul European. Daca vreti este un fel de mandat cadru. Ulterior in baza acestor orietari pe care le va acorda Consiliul European, de fapt sefii de stat si de guvern din 27 de state membre, mai putin Marea Britanie, Consiliul, mai precis la nivelul Consiliului de Afaceri Generale se vor adopta directivele de negociere. Sunt directive foarte clare, care se vor constitui in mandatul sectorial pe diferite zone de negociere.

Apoi, negocierile vor putea incepe, dar nu mai devreme de luna mai a acestui an. Este extrem de important sa avem in vedere acest lucru, pentru ca negocierile vor trebui sa se termnine cel mai tarziu in octombrie 2018 pentru ca este nevoie de un anumit timp pentru ca Parlamentul European sa poata sa analizeze si sa se pronunte cu privire la acest acord de retragere, a mai adaugat Leonard Orban.

In ceea ce priveste situtatia cetatenilor straini in Marea Britanie si a celor britanici in tarile UE un subiect de interes major si pentru Romania, participantii la dezbatere au subliniat ca lucrurile sunt mult mai complexe decat o simpla declaratie de reciprocitate.

Marea problema pentru romanii care sunt acolo, care potrivit unor statistici sunt pe locul doi, in altele sunt pe locul patru, ca numar. Pentru cei care au contract, sau sunt rezidenti nu va fi nicio problema, Dar pentru cei care traiesc din ajutoare sociale va fi o problema pentru ca acum, Marea Britanie nu da nimic celor din terte tari, iar in momentul in care va iesi din UE, Romania va deveni o terta tara iar romanii nu vor mai avea aceste drepturi, a spus europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

Cele mai importane subiecte dezbatute in cadrul discutiei:

Ioan Mircea Pascu, vicepresedinte al Parlamentului European, Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor:

• Am fost oarecum luat prin surprindere de faptul ca Marea Britanie, aparent, a renuntat la principala ancora a politicii sale de securitate, care este veche de sute de ani ￢ si anume de a rame implicata in afacerile europene pentru a impiedica aparitia unui inamic pe Continent. Iata ca de data aceasta Marea Britanie se autoexclude din ceea ce inseamna Europa institutionalizata.
• Sigur ca da, raman alte elemente cum ar fi NATO. Si aici as vrea sa spun ca m-as ca Marea Britanie sa fie principalul aparator al NATO asa cum este el, in fata prietenilor din Statele Unite ale Americii pentru ca NATO ramane practic celalalt pilon al implicarii britanice pe Continent. Desigur, raman celelalte chestiuni, intellingence, schimbul de informatii, samd., care pot sa tina Marea Britanie implicata in drepturile eurpene.
• Marea Britanie din momentul in care poporul s-a pronuntat a devenit mai concilianta, ceea ce poate fi luat ca un raspuns de bun-simt avand in vederea noua situatie. In acelasi timp, insa, trebuie sa tinem cont de faptul ca Marea Britanie si-a exprimat dorinta de a ramane in continuare apropiata de politica de aparare comuna, inclusiv pe zona aceasta a operatiilor. Aceasta dorinta a fost bine primita la Bruxelles, dar in acelasi timp s-au facut precizarile ca daca Marea Britanie va continua sa coopereze cu UE pozitia de companda cu privire la aceste operatiuni va ramane in mainile Bruxelles-ului, ceea ce, iarasi mi se pare de bunsimt.
• Prin plecarea Marii Britanii din UE, noi romanii avem cel putin doua chestiuni unde am pierdud un aliat puternic. Prima chestiune – Europa cu doua viteze. Marea Britanie prin negocierea acelui document inainte de iesire a reusit sa readuca decizia in UE la nivelul Consiliului, acolo unde ar fi trebuit sa fie. Ea in momentul de fata, documentul nemaifiind valabil inseamna ca lucrurile vor merge pe zona extra euro, care promoveaza ￢cele doua viteze￢. Si aici Romania a pierdud un aliat important. A doua chestiunie sunt sanctiunile fata de Rusia, pe care noi le-am sustinut, altii nu le sustin. Si aici am pierdud un aliat puternic pentru ca Marea Britanie se pronunta ferm pentru aceste sanctiuni.
• Cu privire la negocieri ￢ am ajuns in acest moment cand lucrurile sunt destul de calme de ambele parti.
• Dar Marea Britanie ar vrea sa inceapa anumite lucruri, pe care nu poate sa le inceapa pana nu renunta la statutul de membru, acorduri comerciale bilaterale cu alti parteneri externi.
• Am vazut in ultimele zile o serie de atentionari venite din partea Bruxelles-ului cu privire la posibilitata ca unii dintre membrii sa inceapa sa discute individual cu Marea Britanie. Atentionarae a vizat in primul rand Irlanda.
• Odata ce tratativele vor incepe institutional bineinteles ca vor ocupa partea centrala a scenei, insa nu vor exclue initiativele unilaterale bilaterale.
• Va fi o negociere foarte complexa pentru nici la un an de zile de la momentul referedumului nu cred ca exista cineva care sa spuna ca este in masura sa stie toate domeniile care trebuie abordate pentru a transpune in practica aceste conditii. Spre exemplu: motoarele Rolls-Roys sunt certificate in UE. Daca Marea Britanie iese, ce se intampla cu aceasta certificare – un exemplu strict tehnic.
• Nu cred ca doi ani de zile vor fi suficienti pentru a descurca toate aceste ite. Insa va trebui sa existe o solutie prin care lucrurile mari sa se rezolve in acesti doi ani de zile, dar vor ramane lucruri care vor trebui sa mai fie discutate. Asa vad chesiunea negocierilor.
• In ceea ce priveste Rolul Romaniei sa nu uitam ca noi am ajus in situatia de afi in ultima parte a negocierilor din cauza retragerii Marii Britanii. (…) Romania nu va putea sa faca decat doua lucruri: sa abia grija ca interesele ei sa fie reflecate in negociere si in al doilea rand sa asigure o buna coordonare a pozitiilor in parea finala a negocierilor.

Marian-Jean Marinescu, deputat in Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European:

• Negocierea (Brexit) se face de o echipa condusa de Michel Barnier. Se incearca sa se incheie aceasta negociere in octombrie 2018, cu aprobare in 2019. In primul semestru din 2019 Romania va primi presedintia Consiliului Uniunii Europene, dar in ceea ce priveste negocierea cu Marea Britanie nu stiu daca acest lucru va avea o prea mare importanta pentru ca decizia se ia in consiliu si va fi un vot in Parlament si lucrurile sunt stabilite deja pana atunci.
• Ce se va intampla in continuare? Nu se stie. Sunt foarte multe modele care ar putea sa fie aplicate (precum CETA), dar cred ca inca nu se stie foarte bine probabil ca lucrurile se vor lamuri pe parcursul negocierilor. In tratat se spune ca odata dupa iesirea din Marea Britanie ea va fi trata ca o tara terta ceea ce va fi destul ce complicat pentru ca sunt foarte multe legaturi intre Marea Britanie si UE, care nu pot fi taiate asa brusc.
• Michel Barnier a anuntat cateva lucruri legat de acesta negocieri. Pentru noi romanii cel mai important este ca a spus ca nu se poate discuta separat de cele patru drepturi fundamentale, libera circulatie – persoane, capital, bunuri si servicii. Nu putem discuta separat de acestea, ceea ce este un lucru foarte bun pentru noi.
• Daca ne gandim la primul lucru despre care ar trebui sa discutam este bugetul Uniunii. Influenta Marii Britanii in buget este foarte mare. Ce se va intampla. Am avut o discutie cu comisarul pentru buget – sunt lucruri care ar putea sa fie, iarasi, in favoarea faptului ca Romania este presedintele Consiliului Uniunii (la inceputul lui 2019) – este posibil ca finalizarea negocierilor in 2019 sa aduca nevoia de vota bugetul pana la mijlocul anului 2019, bugetul european pe urmatoarea perioada, care s-ar putea sa nu mai fie de 7 ani, ci de 5 ani, si atunci nu vom mai discuta de bugetul dupa 2020, ci dupa 2019, pentru ca Marea Britanie nu va mai plati contributia din anul respectiv. Si aici este destul de complicat sa se evalueze, pentru ca exista regula M+3, deci Marea Britanie va mai avea proiecte in derulare, deci trebuie sa si primeasca bani, dar sa si contribuie.
• Imigrantii: la fel se discuta vag in document si se spune doar ca vor sa aiba un control asupra imigrantilor, dar ei discuta mai mult despre cei veniti din Uniune, ceea ce in momentul de fata inca nu este corect pentru ca Marea Britanie inca mai este membru al uniunii. Sunt 2,8 milioane de cetateni eropeni care traiesc in Marea Britanie (1,8 rezidenti), dar sunt si multi britanci care traiesc in Uniunea Europeana.
• Marea problema pentru romanii care sunt acolo, care potrivit unor statistici sunt pe locul doi, in altele sunt pe locul patru, ca numar. Pentru cei care au contract, sau sunt rezidenti nu va fi nicio problema, Dar pentru cei care traiesc din ajutoare sociale va fi o problema pentru ca acum, Marea Britanie nu da nimic celor din terte tari, iar in momentul in care va iesi din UE, Romania va deveni o terta tara iar romanii nu vor mai avea aceste drepturi.
• Daca ne gandim la studenti, iarasi, intr-un document prezentat de Guvern se spune ca cei care sunt studenti din perioda 2016-2018 vor avea aceleasi drepturi in continuare, chiar si pentru masterat.
• Comertul este iarasi un subiect extrem de disputat. In document Marea Britanie spune ca si-ar dori un tratat de liber schimb. Important va fi si subiectul financari avand in vedere ca multe din marile instutitutii financiare din Europa au sediul central la Londra. Dupa iesirea Marii Britanii acestea nu vor putea functiona pe piata europeana decat daca au societatea infiintata pe teritoriu Uniunii, drept urmare se va schimba foarte mult piata serviciilor financire.
• Sunt doua agentii importante: Agentia pentru Medicamente si Agentia pentru Servicii Bancare, care vor fi mutate din Marea Britanie. Sper ca Romania sa intervina si sa inceapa discutii pentru aceste agentii. Alte state sunt deja in discutii pentru aceste agentii.

Leonard Orban, consilier prezidential, departamentul ￢Afaceri europene￢, Administratia prezidentiala

• De multe ori se face o confuzie, ce este cu negocierea cu Marea Britanie? De fapt este o negociere de doua acorduri. Un acord de retragere, care trebuie sa fie negociat pe o perioada de doi ani si un acord privind viitoarele relatii dintre Uniunea Europeana si Marea Britanie, despre care partea britanica a declarat ca ar vrea sa fie negociat in aceeasi perioada de doi ani.
• Dupa octombrie 2018, cand se incheie negocierile, pana cand va avea loc iesirea efectiva, care este de asteptat sa se petreaca in perioada presedentiei Romaniei a Consiliului Uniunii Europene, sa se poate obtine acceptul Consiliului Uniunii si al Parlamentului European.
• Ce ar trebui sa clarifice acordul de retragere? Din punct de vedere al negocierilor de iesire, lucrurile sunt chiar mai complexe decat cele de aderare la UE. Tocmai de aceea este evident ca negociera nu va putea sa acopere toate subiectele acestui „divort” si atunci va fi un numar limitat de subiecte care vor fi abordate in acordul de retragere, complexitatea este atat de mare – spre exemplu, chestiuni legate se siguranta alimentara, sau de agricultura, un domeniu si mai vag, in care daca s-ar intra in profunzimea negocierilor nici 10 ani nu ar fi suficienti pentru negocierea tuturor aspectelor.
• Legat de buget se discuta recent ca Marea Britanie ar trebui sa plateasca o suma de aproximativ 60 de miliarde de euro ca plata pentru iesirea din UE. Acest lucru inseamna contributia Marii Britanii pana la incheierea bugetului, pana in 2013 (pentru ca bugetul este M+3). Prpunerea unui nou buget din 2019 nu este fezabila pentru ca ar insemna ca toate proiectele si acordurile care au fost gandite in logica unui final 2013 sa fie complet date peste cap.

Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe

• Perioada pe care o traversam este incarcata de probleme care pun la incercare viitorul Uniunii Europene si nu doar provocarea Brexit ci si de incredere in viabilitatea proiectului european. Rezultatele referendumului din Marea Britanie are o semnficatie ce merge dincolo de optiunea cetatenilor din Marea Britanie, pe care sigur ca o respectam indiscutabi.
• In toate discutiile care au avut loc in aceasta perioada s-a accentuat si se desprinde concluzia ca acest moment ne infatiseaza existenta unor diferente de perceptie la nivelul asteptarilor cetatenilor britanici cu privire la proiectul european, dar care se pot regasi in cadrul oricarui stat membru, asa cum putem observa din tendinta de crestere a tendintelor nationaliste, nationaliste.
• Cred ca este necesar ca la temelia abordarii noastre a negocierilor cu Marea Britanie sa stea tocmai solutiile pe care le vom promova impreuna pentru a raspunde indoielilor prezenta la nivel european pentru ca altfel, in caz contrar riscam sa acutizam aceasta neincredere, sa acutizam aceste neintelegeri si sa ratam inclusiv obiective de retinere a Marii Britanii cat mai aproape de Uniunea Europeana

Adam Sambrook, sef-adjunct de misiune, Ambasada Marii Britanii in Romania

• Sa nu subestimam provocarea pe care o au Uniunea Europeana si Marea Britanie, trebuie sa ne concentram pe ce avem de facut pentru ca Brexit-ul va avea loc.
• Datoria noastra acum este de a realiza un nou parteneriat care sa respecte dorintele comune ale Uniunii si ale Marii Britanii.
• Stiu ca migratia este un subiect sensibil. Este un lucru normal ca orice stat sa isi doreasca sa detina controlul asupra prpriilor granite. In ultimul deceniu si ceva am vazut numere record de imigranti care au pus presiune asupra scolilor, infrastructurilor si a veniturilor angajatilor. Dar, in acelasi timp, imigrantii au adus si beneficii in Marea Britanie si am vrea in continuare, dupa Brexit, sa atragem oameni buni care sa studieze si sa munceasca in Marea Britanie. Multi dintre acestia sunt romani.
• Sunt mai multi romani in Marea Britanie decat polonezi sau alti cetateni straini din Uniunea Europeana. Acesti oameni au avut o contributie foarte mare asupra economiei tarii, dar si a societatii si nu vrem sa pierdem acest lucur. Intotdeauna ne vom dori sa primim imigranti din Europa.
• Stiu ca multi romani sunt ingrijorati de situatia cetatenilor UE care locuiesc deja in Marea Britanie. Premierul Marii Britanii a declarat clar ca isi doreste ca cetatenii UE sa aiba aceleasi drepturi in Marea Britanie ca cetatenii britanici in alte state UE.