DEZBATERE PUBLICA Primaria sectorului 3 vrea sa construiasca turnuri de 25 etaje in incinta Halei Laminor, monument istoric. Societatea civila si arhitectii cer revizuirea proiectului

Primaria sectorului 3 prin societatea Administrare Active Sector 3 vrea sa construiasca in incinta fostelor uzine Republica un cartier de turnuri cu 25 de etaje inaltime ce va adaposti in principal locuinte. O parte dintre blocuri vor fi construite in interiorul Halei Laminor, monument istoric de categorie A, realizata dupa planurile arhitectului Horia Creanga. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania cere revizuirea proiectului astfel incat sa se tina cont de valoarea Halei Laminor, iar Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo spune ca societatea civila se opune clar acestui proiect. Voi ce parere aveti despre acest proiect?

Simulare proiect imobiliar propus de Primaria sector 3 – varianta I si II; Foto: Florin Balteanu

„Propunerea de dezvoltare a unui ansamblu in principal de locuinte colective prin inlocuirea cele mai mari parti din monumentul istoric de prima importanta, realizat de marele arhitect Horia Creanga, Uzinele Malaxa, fosta fabrica de tevi Republica, a ingrijorat opinia publica si multi profesionisti din capitala si probabil nu numai de aici. Este extrem de important sa se poarte discutii pertinente asupra acestei initiative, la nivelul importantei pe care o prezinta acest monument special de arhitectura industriala, probabil cel mai interesant din epoca sa, din Romania”, a declarat Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, pentru HotNews.ro.

Tiganas propune evaluarea proiectului dupa urmatoarele criterii:

1. Tratarea amplasamentului conform importantei monumentului.

„Uzinele Malaxa sunt fara indoiala un monument unic, de importanta stategica pentru Bucuresti si pentru Romania. Un ansamblu de locuinte, ca functiune principala, nu corespunde acestei importante si nu este nici un program public major sau un ansamblu integrat contemporan care sa utilizeze o spatialitate unica si monumentala in maniera inovanta”, spune Tiganas.

2. Inscrierea propunerii in strategiile de dezvoltare si PUG al municipiului Bucuresti.

„Aceasta dimensiune trebuie atent urmarita, dar cunoscand stadiul Planului Urbanistic General, atat cat se poate afla in absenta unei comunicari pubice adecvate despre acesta, imi exprim indoieli privitoare la o buna corelare”, spune Tiganas.

3. Adecvarea programului propus la specificul monumentului.

„Programul de locuire de masa, accesibila sau sociala, nu se poate realiza decat prin inlocuirea celei mai mari parti din monument, ceea ce si propune solutia prezentata. Pe ce studii se bazeaza aceasta propunere inafara de cunoscutele nevoi de locuinte decente si de locuri de munca pentru cetateni? Oricum locuirea accesibila, daca despre asa ceva e vorba si nu despre locuire de lux, care imi apare inadecvata in formula propusa, nu se realizeaza corespunzatior in constructii foarte inalte, in turnuri care sunt mult mai pretentioase si mai problematice in utilizare si mentenanta. Sa privim problemele de gestiune ale unor constructii de locuinte colective medii si imposibilitatea de a le surmonta datorita divizarii proprietatii”, spune Tiganas.

4. Modelul economic de dezvoltare propus.

„Investitia nu poate fi decat privata pentru ca altfel primaria intra in conflict de interese sever cu piata privata de dezvoltare imobiliara, pe care va avea interesul sa o defavorizeze prin orice mijloace, spre exemplu neapropand planuri urbanistice sau refuzand autorizarea construirii altor ansambluri care devin toate concurente, pentru a vinde sau inchiria. Daca este vorba de o politica de locuinte sociale, care e aceasta? Din cunostintele mele in Romania nu exista inca, din pacate, o politica pentru locuintele sociale. Trebuie clarificat modelul economic, public, public – privat sau mai degraba aparent public, dar in fapt privat – privat”, spune Tiganas.

5.Metoda de interventie si tratare a monumentului.

„Este vorba de pastrarea aparentei exterioare a monumentului si a unei coji cu o anumita profunzime, pe cateva laturi ale conturului. Aceasta metoda este derivata din cea a pastrarii fatadelor si a inlocuirii interiorului, metoda criticata de specialistii care considera ca se pierde elementul esential al monumentului, autenticitatea. Fatadismul colosal propus la Malaxa imi pare o practica de acest tip dusa la extrem si consider ca solutia trebuie sa fie foarte serios discutata din punct de vedere al teoriei si practicilor protectiei patrimoniului. Motivatiile care tin de degradare si ruinare cu pierderea valorii si transformarea in reziduri nu sunt acceptabile. Fenomenele ruinarii intentionate, precum si practicile de neaplicare a legilor in ceea ce privesc obligatiile proprietarilor de monumente in conservarea lor, sunt deja binecunoscute in Romania. Concluzii: de 5 ori nu, pentru o solutie de acest tip”, spune spune Tiganas.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_MO, unul dintre cele mai importante ONG-uri care lupta pentru protectia patrimoniului in Bucuresti, spune ca proiectul incalca flagrant legislatia de patrimoniu si cere oprirea lui.

„Societatea civila se va opune vehement acestui proiect indecent, care incalca flagrant legislatia de patrimoniu. Observ ca Primaria Sector 3 s-a razgandit si in locul unei dezvoltari inteligente, sustenabile, a unui parc stiintific, care sa creeze locuri de munca de calitate si pe termen lung, a decis ca un proiect imobiliar este mult mai bun. Mai bun pentru cine? In niciun caz pentru Bucuresti si bucuresteni, care vor pierde un alt monument de valoare europeana, proiectat de cel mai important reprezentant al modernismului romanesc, Horia Creanga. In fapt, avem de a face cu specularea imobiliara a terenului. Solicitam Primariei Sector 3 sa revina la intentia initiala de a refunctionaliza Halele Malaxa prin transformarea lor intr-o platforma pentru firme de Inalta tehnologie sau un complex cultural adaptat nevoilor unui oras european ca Bucurestiul, conservand si protejand monumentul istoric, asa cum legea cere”, este de parere Roxana Wring.

Despre proiectul de la Hala Laminor

Primaria sectorului 3 prin societatea Administrare Active Sector 3 a prezentat saptamana trecuta la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, pentru consultare, un plan urbanistic zonal care prevedea construirea in incinta fostelor uzine Republica a unui cartier de turnuri cu 25 de etaje inaltime. Potrivit documentului, o parte dintre blocuri vor fi construite in interiorul Halei Laminor, realizata dupa planurile arhitectului Horia Creanga, si care este monument istoric de categorie A.

Potrivit proiectului prezentat la Comisia Tehnica de Urbanism, pe terenul de 130.750 mp se doreste construirea unui ansamblu de blocuri cu inaltimea maxima de 25 etaje (80 m) (POT 40, CUT 2) dar si cu cladiri mai mici. Proiectul este realizat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, sef de proiect fiind Constantin Enache. Ansamblul va adaposti in principal locuinte.

Primaria sectorului 3 a cumparat anul trecut Hala Laminor din cadrul uzinelor Republica platind pentru ea circa doua milioane de euro. Inainte de a face achizitia, reprezentantii institutiei spuneau ca doresc sa dezvolte un parc stiintific acolo.

„Primarul Sectorului 3 a incheiat, inca de anul trecut, parteneriate de colaborare cu principalele universitati din Bucuresti, unul dintre obiectivele principale ale colaborarii fiind realizarea unui parc stiintific in Sectorul 3. Conform studiului de oportunitate, realizarea acestui proiect va conduce la formarea unui nou pol urban de dezvoltare intr-un sector care, in prezent, nu detine decat un singur pol urban de dezvoltare, in zona Centrului Istoric. Realizarea unui nou pol urban major va avea un impact semnificativ in crearea de locuri de munca, cresterea calitatii vietii comunitatii, cresterea nivelului educational in comunitate, atragerea unui segment de populatie bine pregatit profesional, asigurarea spatiului fizic pentru munca, locuire, petrecerea timpului liber si furnizarea de servicii. Proiectul este, de asemenea, necesar intrucat ponderea persoanelor angajate in activitati, precum invatamant, sanatate, activitati profesionale stiintifice si tehnice, informatii si telecomunicatii – unde nivelul de salarizare este catre limita superioara – este mult mai redusa comparativ cu ponderea numarului de angajati in totalul populatiei angajate de la nivelul Bucurestiului. Primaria Sectorului 3 intentioneaza sa aleaga varianta de proiect care se inscrie ca obiectiv, cat mai exact, in Planul de Dezvoltare Regionala, astfel incat sa poata fi accesate din alocarile Uniunii Europene. Acest proiect va permite Primariei Sectorului 3 sa reabiliteze si sa protejeze toate cladirile de patrimoniu, unele monumente de arhitectura de interes national, care vor fi achizitionate”, se arata intr-un comunicat al Primariei sector 3 din 2014.

Hala Laminor a fost construita in 1936 dupa planurile arhitectului Horia Creanga pentru familia Malaxa care detinea uzinele. Hala are o dimensiune impresionanta 180x300m.

Arhitectura Uzinelor Malaxa, Horia Creangă articol de Nicolae Lascu in catalogul expoziției organizate la împlinirea a 100 de ani de la nastere, Uniunea Arhitectilor din România, 1992

In prezent, Hala se afla in paragina. Foto: Florin Balteanu

DEZBATERE PUBLICA Primaria sectorului 3 vrea sa construiasca turnuri de 25 etaje in incinta Halei Laminor, monument istoric. Societatea civila si arhitectii cer revizuirea proiectului

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”