Dezvoltarea Bucureștiului a făcut ca una dintre localitățile satelit să devină orașul din Europa cu cea mai mare creștere a populației
Există în România orașe în care populația s-a redus la aproape jumătate în ultimii 20 de ani. Dar în alte câteva orașe populația aproape că s-a triplat, după cum arată datele transmise de Institutul Național de Statistică. Un articol realizat de un consorțiu internațional de jurnaliști, la care participă și HotNews, arată cum migrația rescrie harta urbană în modalități neașteptate.
- În cadrul proiectului european PULSE, am evaluat trendul de creștere și descreștere a populației și principalii factori care determină acest proces de depopulare.
- Articolul a fost realizat de Dan Popa și Sebastian Pricop (HotNews.ro), alături de Marta Ley (El Confidencial/ Spania), Zornitsa Lateva (Mediapool/ Bulgaria) și Afrodite Tziantzi (EFSYN/ Grecia)
Poate că denumirea nu e cool și cu siguranță că drumul din București până aici e horror, căci traversezi fie drumurile blocate din Drumul Taberei, fie cele la fel de aglomerate dinspre Rahova, însă Bragadiru și-a crescut aproape de trei ori populația în ultimii 10 ani. Mai exact, populația a sporit cu 240%, cel mai mare procent de creștere la nivel european, în vreme ce, prin comparație, în orașul sucevean Solca, populația aproape că s-a înjumătățit. Bragadiru a ajuns să aibă o populație de 40.080 locuitori, potrivit recensământului din 2022. Cu un deceniu în urmă, populația era de 15.329.
3 din 4 orașe românești au populație în scădere
Pe această hartă stranie, a discrepanțelor din 320 de orașe ale României, în 75% locuitorii au scăzut, în 10 orașe creșterea numărului de locuitori a fost sub 1%, iar în 66 de cazuri am asistat la o creștere mai consistentă.
De asemenea, topul primelor 20 de orașe a suferit modificări la vârf, Iași, Cluj-Napoca și Oradea având cele mai puternice creșteri în materie de locuitori. De ce s-a ajuns aici?
Câteva explicații
Din punct de vedere geografic:
- regiunea de dezvoltare București-Ilfov este una din cele mai bine dezvoltate regiuni, care generează un sfert din PIB-ul României.
- zonele de sud și sud-est ale României sunt cele mai predispuse la schimbările climatice
- cele mai expuse județe la riscurile de inundații recurente sunt Brăila, Galați și Călărași, însă majoritatea localităților din lungul principalelor râuri (Dunăre, Siret, Prut, Mureș, Ialomița, Someș) sunt vulnerabile;
- în ceea ce privește calitatea solului, mai ales a celui agricol, cele mai vulnerabile județe la schimbările climatice sunt: Mureș, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj.
De ce pleacă oamenii din cele mai multe orașe:
Rețeaua urbană este compusă din oraşe mici și mijlocii (aprox. 90% din totalul oraşelor). Pentru orașele noi, trecerea de la rural la urban s-a făcut fără dezvoltarea infrastructurii de dotări și servicii. Există teritorii în care accesul la rețeaua urbană este deficitar (fără alte orașe pe o rază de 25 – 30 km)
Investițiile publice în locuințe, predominante în mediul urban în perioada 1945‐1989, au fost foarte slabe după 1990. O mare parte din locuințe are durata de viață depășită, sau se află aproape de acest moment, fiind vorba în majoritate de locuințe colective din mediul urban. Echiparea locuințelor reprezintă o problemă majoră, în special în zonele rurale sărace, unde asigurarea utilităților este dificilă.
În zonele rurale predomină locuința individuală, iar locuința colectivă, acolo unde există, este cel mai adesea de un confort scăzut. În general, durabilitatea locuințelor din mediul rural este slabă, durata de viață a unei construcții nedepășind una‐două generații.
Serviciile comunitare (sănătate, educaţie și măsuri și acțiuni de asistență socială) sunt strâns legate de nivelul de dezvoltare economică a comunităţii. Pe toate cele 3 domenii zonele subdezvoltate din punct de vedere al serviciilor sunt Muntenia, Oltenia şi Moldova. Sub aspectul serviciilor comunitare Bucureştiul este de departe cea mai dezvoltată zonă a României.
Regiunile extracarpatice sunt cele mai puțin dezvoltate, cele mai sărace județe fiind: Botoșani, Iași, Suceava, Bacău, Vaslui, Vrancea, Buzău, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt și Mehedinți; această lipsă de dezvoltare este manifestată și în ceea ce privește produsele și serviciile oferite.
Rețeaua rutieră nu este încă complet dezvoltată, autostrăzile abia în ultimii ani cunoscând o dezvoltare solidă. Ponderea drumurilor modernizate în teritoriu este scăzută, ceea ce are consecinţe negative în atragerea investitorilor.
De asemenea, conexiunile interregionale sunt adesea insuficiente. Barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor dar şi de principalele râuri duc frecvent la apariţia îngustărilor, căi de transport care reprezintă în termeni practici singura alternativă viabilă de mobilitate. În cazul unor dezastre naturale sau accidente pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative.
Rețeaua feroviară are configuraţia determinată în principal de caracteristicile reliefului și accentuează rolul de polarizare pe care îl joacă marile centre urbane, dintre care se detașează capitala București. Densitatea reţelei este de 45,9 km/1.000 km², mai redusă cu aproape un sfert faţă de cea din Polonia. Performanţa utilizării căii ferate din România, chiar cu nivelul scăzut de calitate a serviciilor, măsurate prin viteza comercială, este doar la jumătate faţă de media UE.
Locurile de muncă sunt în orașele-magnet ale României, acolo unde au venit investiții străine sau s-au dezvoltat cele naționale, iar cei care locuiesc în alte părți ale țării fie migrează fie fac naveta.
Cert e că transformarea urbană în România după 1989 a fost mai degrabă una necoordonată, în funcție de cerințele pieței și de inițiativa individuală, atât în interiorul, cât și în exteriorul limitelor administrative ale orașului.
Grecia se confruntă cu scăderea populației
Recensământul din 2021 al Serviciului elen de statistică arată că problema depopulării este foarte acută, în special în nordul Greciei. Economia satelor nu poate reține nici localnicii care au case acolo, nici forța de muncă ieftină a străinilor. Motivul este pur economic, nu există locuri de muncă cu salarii zilnice satisfăcătoare, ne precizează publicația elenă EFSYN.
Alți factori sunt dificultățile vieții în mediul rural, cu o lipsă de infrastructură, educație, îngrijire medicală și chiar facilități recreative și culturale. Este demn de remarcat faptul că singura regiune care a înregistrat o creștere a populației la recensământul din 2021 a fost Egeea de Sud, cu 3%, în timp ce Creta a avut o populație stabilă (0% schimbare).
Toate celelalte regiuni se confruntă cu o scădere a populației. Fluxul de creștere a populației în Egeea de Sud este legat de industria turismului. Turismul a fost mai puțin afectat de criză decât alte industrii. Dimpotrivă, hotelurile au continuat să fie construite.
Aceste zone, care nu sunt centre urbane, sunt focare de activitate economică intensă. Într-o anumită măsură, grecii au părăsit alte zone și au mers să lucreze în zonele turistice. De asemenea, curentul de mișcare către insulele din sudul Mării Egee implică lucrători sezonieri din străinătate, care decid să rămână acolo permanent.
Măsurile luate de guvern sunt puține și inadecvate, remarcă EFSYN. Oficial există câteva prevederi: Programe de antreprenoriat rural pentru tinerii fermieri, investiții strategice în zonele rurale pentru a păstra populația existentă, conducte GPL în Alexandroupolis care atrag forță de muncă, chiar și mecanismele de închiriere pe termen scurt păstrează populația în zonele turistice.
Dar școlile, spitalele și infrastructura lipsesc. Chiar și costurile de mutare de la periferie la marile centre urbane sunt prohibitive. Dacă cineva are un loc de muncă bun, chiar și la distanță, se va gândi să se mute în provincie.
În ciuda condițiilor dificile din orașe, cum ar fi problema traficului, poluarea mediului, chiriile mai scumpe, în cele din urmă aspectele pozitive depășesc aspectele negative (de exemplu, locurile de muncă oferite, infrastructura de sănătate și educație etc.) și acționează ca o atracție.
Spania, țara europeană cu cea mai mică suprafață locuită
Spania a fost din punct de vedere istoric o țară depopulată, menționează El Confidencial. După cum ne reamintește o cercetare publicată anul trecut în Journal of Regional Science, Spania este țara europeană cu cea mai mică suprafață locuită. Doar 13%, adică aproape 90% din teritoriul nostru este nelocuit. Chiar și alte națiuni cunoscute pentru presupusa lor depopulare prezintă valori mult mai ridicate, cum ar fi Finlanda (30%) sau Suedia (25,2%). Vecinii imediați, Franța (67,8%) sau Portugalia (46,6%), au o suprafață locuită mult mai mare.
Spania este o situație istorică. Este un sistem de așezări, creat pentru un mod de viață de subzistență bazat pe resursele din mediu și pe disponibilitatea apei. Pe această bază, este generată structura socială.
Aproximativ 40% din suprafața statului este locuită de mai puțin de 5% din populație, o realitate care a devenit permanentă în timp în Spania.
Franța nu are aceleași condiții geografice sau climatice ca Spania. Și în acest sens este adevărat că este mai asemănătoare cu Portugalia. În Franța, structura populației a fost diferită, iar prezența sectorului primar pe întreg teritoriul, dincolo de subzistență, este de asemenea diferită, este mult mai importantă decât în Spania.
Dar, în prezent, pierderea populației afectează deja orașele medii și mari, capitalele de provincie și de județ.
Fenomenul urbanizării crescânde sau chiar al metropolizării este mondial, dar nu este mai intens în regiunile din afara Europei. Populația nu mai este concentrată în orașe, ci în marile metropole.
Toate acestea au 3 etape: realitatea istorică, boom-ul migrației rurale din deceniile centrale ale secolului XX și din a doua jumătate, și acest nou fenomen al metropolizării care este global, nu doar european.
Populația bulgară îmbătrânește și scade
În Bulgaria, procesul de reducere și îmbătrânire a populației continuă. Deși în 2023 numărul de nou-născuți va crește, iar numărul de decese va scădea, potrivit Institutului Național de Statistică (INS) privind populația și procesele demografice, publicate pe 29 aprilie.
În 2023, toate regiunile din țară aveau o creștere naturală negativă. Raioanele Sofia (capitala) (-1,5‰), Sliven (-3,0‰) și Blagoevgrad (-4,4‰) au cei mai mici coeficienți de creștere naturală negativă.
La 31 decembrie 2023, populația Bulgariei este de 6.445.481 de persoane, ceea ce reprezintă 1,4% din populația Uniunii Europene. În ultimii 30 de ani, populația țării a scăzut cu 2,5 milioane de persoane.
Anul trecut, populația țării a scăzut cu doar 2.229 de persoane, adică cu 0,03%. Sporul natural este puternic negativ: -43.809 persoane, dar este compensat aproape în întregime de imigranți. Ponderea imigranților care sosesc în Bulgaria din Turcia (25,0%), Ucraina (17,5%) și Federația Rusă (9,7%) este cea mai mare.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.