Diareea la copii apare mai frecvent vara și mai ales în vacanțe. Cauze posibile și când devine urgență medicală

Virusurile, bacteriile, paraziții intestinali, alergiile alimentare, intoleranța la lactoză și fructoză (ba chiar și la gluten – boala celiacă), antibioticele, dar și sindromul colonului iritabil (mai ales la adolescenți), precum și bolile inflamatorii ale colonului – toate pot provoca diareea. În timp ce iarna, diareea poate apărea ca rezultat al unei infecții respiratorii, vara are mai multe cauze, de regulă bacteriene (și aici intră și diareea călătorului, pe care mulți copii o fac în vacanțe).

Diareea este o problemă foarte frecventă la copii. Se caracterizează prin eliminarea unor scaune dese, moi sau apoase, însoțite de dureri abdominale sau crampe. Numărul de scaune nu contează, căci depinde de la copil la copil, însă vorbim de diaree când există o deviere de la normalitate – frecvența și consistența scaunelor.

De la diaree acută, frecventă la copii, la cronică, ce poate dura săptămâni

La sugarii, de regulă, devierea aceasta poate presupune un număr dublu de scaune pe zi față de numărul obișnuit, pe când la copiii mai mari pot apărut în plus trei sau mai multe scaune de consistență moale sau apoasă.

Cel mai frecvent tip de diaree la copii este diareea acută. Apare brusc și dispare în câteva zile, deși se manifestă zgomotos. Al doilea tip este diareea cronică, care durează săptămâni în șir și poate fi semnul unei probleme grave de sănătate care necesită un diagnostic rapid.

În sezonul rece, diareea poate apărea la copii și ca rezultat al infecțiilor respiratorii, având, în acest caz o cauză virală. Este o consecință normală, unele virusuri, cum ar fi cel gripal, pot provoca ocazional simptome gastrointestinale în plus față de cele respiratorii. Infectarea cu coronavirus aduce în tabloul simptomelor și diareea. Motivul pentru care anumite virusuri respiratorii pot provoca, dincolo de simptomele obișnuite ale unei gripe și diaree, este pentru că aceste virusuri pot provoca inflamații atât în tractul digestiv, cât și în cel gastrointestinal.

O altă explicație a apariției diareii ca simptom care acompaniază o infecție respiratorie este coinfecția. Adică două infecții simultane în organism – un virus (rinovirus sau coronavirus) poate provoca simptome de răceală, iar alt agent patogen poate provoca diareea (un norovirus sau o bacterie). Acest lucru se poate întâmpla dacă o persoană are un sistem imunitar compromis și este expus ambelor tipuri de agenți patogeni.

Vara, sezonul problemelor digestive la copii

Însă vara este sezonul celor mai dese episoade de diaree ale căror cauze, în general bacteriene, sunt influențate și de locurile unde copilul călătorește alături de familie. Acest tip de diaree se numește „diareea călătorului” și apare în timpul concediului sau imediat după. Nici nu trebuie să faceți mari greșeli ca să vă alegeți cu diareea călătorului în vacanță. E suficient să mâncați niște fructe nespălate sau spălate cu apă contaminată, să mâncați cu mâinile nespălate corespunzător ori să consumați alimente nepregătite temeinic din punct de vedere termic. Copiii sunt mai vulnerabili decât adulții.

Cauzele diareii la copii

Așadar, virusurile și bacteriile sunt agenții patogeni care pot cauza diareea. Există și cauze non-infecțioase. Le luăm pe rând.

Cauze infecțioase

O infecție a intestinului este cea mai frecventă cauză și include:

• Infecția virală (gastroenterita). Rotavirusurile reprezintă cea mai frecventă cauză de diaree la copiii sub 5 ani. Adenovirusurile enterice și norovirusurile (virusurile Norwalk), Cytomegalovirusurile, virusurile hepatice sunt alte virusuri comune care cauzează boli diareice.

• Infecția bacteriană (toxiinfectia alimentară). Consumul de alimente infectate cu bacterii cauzează diaree. Cele mai frecvente exemple sunt speciile de bacterii numite Campylobacter, Salmonella histolytica, Shigella și Escherichia coli (E. coli). Alimentele infectate cu paraziți pot provoca intoxicații alimentare, mai ales în lunile calde, în timpul concediilor – diareea călătorului.

• Infectarea cu paraziți intestinali. Apa sau alimentele contaminate cu bacterii sau alți germeni, este o altă cauză comună a diareii infecțioase în întreaga lume. Paraziții pot infecta copilul prin contactul cu nisipul sau iarba (contaminate cu fecalele animalelor) din parc. Paraziții de Giardia pot cauza diareea cronică (de lungă durată).

Cauzele non-infecțioase

Între cauzele non-infecțioase ale diareii bruște (acute) – mai puțin frecvente la copii – se numără:

• alergiile alimentare pot include diareea printre simptome precum manifestări cutanate, întârzieri în creștere de greutate, dureri abdominale, greață și vărsături;
• intoleranțele alimentare –lactoza (din lapte și produse din lapte) și fructoza (îndulcitor natural din fructe) induc diareea la copii alături de alte simptome. Intoleranța la gluten – boala celiacă – se mai face vinovată de apariția diareii la copii, alături de simptome precum pierderea energiei, pierderea în greutate, distensia abdominală marcată.
• bolile inflamatorii ale colonului – colita ulceroasă și boala Chron au printre simptome diareea, alături de pierderea în greutate, durerile abdominale și creșterea defectuoasă.

Cum se manifestă diareea acută la copii?

Diareea acută este cea mai frecventă formă de diaree la copii. Cele mai multe episoade de diaree la copii încep cu vărsături, care de obicei se rezolvă în 24-48 de ore. Simptomele pot varia de la o ușoară tulburare a stomacului timp de o zi sau două, cu ușoară diaree, până la diaree apoasă severă timp de câteva zile sau mai mult.

Simptomele frecvente ale diareii acute la copii sunt:

• scaune moi sau apoase;
• dureri de burtă (se pot ameliora după fiecare eliminare de scaun diareic);
• vărsături;
• febră;
• dureri musculare;
• dureri de cap.

Diareea durează adesea 3-5 zile, uneori mai mult. De multe ori continuă timp de câteva zile după oprirea vărsăturilor. Scaunele ușor moi pot persista chiar și o săptămână până să revină la consistența normală. După o boală diareică acută, unii copii dezvolta o „intoleranță temporara la lactoză” care se manifestă cu scaune moi de fiecare dată după ce beau lapte sau mănâncă produse lactate. Acest lucru se rezolvă cu timpul.

Atenție la deshidratare! Simptomele lipsei apei în organism

Diareea și vărsăturile pot cauza deshidratare. Deshidratarea ușoară este frecventă și este, de obicei, ușor și rapid contracarată prin consumul de lichide. Deshidratarea severă poate fi foarte gravă (ocazional fatală) dacă nu este tratată rapid, deoarece organele corpului au nevoie de o anumită cantitate de lichid pentru a funcționa normal.

Simptomele deshidratării la copii includ:

• cantitate mică de urină eliminată;
• gură uscată;
• limbă uscată și buze „arse”;
• plâns fără lacrimi;
• ochi înfundați în orbite;
• stare de slăbiciune;
• stare de iritabilitate sau lipsă de energie (letargie).

Simptomele deshidratării severe la copii includ:

• stare de somnolență;
• piele deschisă la culoare;
• mâini sau picioare reci;
• udarea unui număr mult mai mic de scutece decât până atunci;
• respirație sacadată, rapidă, adesea superficială.

Notă: deshidratarea severă este o urgență medicală și este necesară asistență medicală imediată.

Deshidratarea pe fond de diaree acută cu debut brusc poate apărea la:

• Bebelușii sub un an (în special la cei cu vârsta până în șase luni) deoarece pierderea de lichide corporale prin diaree este mai gravă când vorbim de corpuri atât de mici (corpul unui bebeluș conține mult mai puține lichide decât al unui copil mai mare, așa că orice pierdere poate prezenta un pericol).

• Bebelușii sub un an cu greutate mică la naștere și care nu au recuperat diferența de greutate prezintă un risc crescut de deshidratare; un copil alăptat căruia i se întrerupe alăptarea în timpul bolii;
• Orice bebeluș sau copil mic care are și diaree și vărsături (șase sau mai multe scaune diareice și trei sau mai multe vărsături în decurs de 24 de ore).

Toți acești copii reprezintă urgență medicale dacă au simptomele de mai sus și trebuie să fie văzuți și tratați cât mai repede de medic.