Dilema copilariei unui laureat Nobel: Poate apicultorul sa treaca podul, sau nu?

Profesorul Eric Cornell, laureatul Nobel pentru Fizica in anul 2001, a povestit marti, in cadrul unei conferinte de presa, una dintre intrebarile care i-au pus mintea la contributie in copilarie si au hranit, alaturi de alte astfel de jocuri mentale, pasiunea sa pentru stiinte inca de o varsta frageda.

Fizicianul povesteste ca uneori nu reusea sa adoarma seara iar parintii alternau cititul de povesti, cu diverite probleme, jocuri mentale, desi tactica in privinta acestora din urma nu se dovedea eficienta.

„Pe de alta parte m-a incurajat sa ma gandesc la lucruri de genul asta si posibile solutii”, spune omul de stiinta.

„Una dintre ele care mi-a ramas in minte peste ani e dilema apicultorului. In zona in care am crescut erau copaci fructiferi iar unele persoane duceau albine de la o livada la alta pentru a asigura polenizarea. Camionul sau cantareste o tona, iar spatele camionului e plin cu albine, o tona de albine. Deci in total, camionul si albinele cantaresc 2 tone. Ajunge la un pod mic cu limita de greutate de 1,5 tone si se gandeste: <. Prin urmare ia un bat, se duce in spatele camionului si loveste exteriorul vehicului astfel incat sa enerveze albinele aflate in interior si sa le determine sa se agite si sa zboare, ideea fiind sa diminueze incarcatura si sa treaca podul. Intrebarea este: ar putea functiona sau este o idee nebuna? Nu va spun raspunsul dar va spun ca m-a batut mult la cap cand eram copil.”

Profesorul Cornell este fizician in cadrul Institutului National de Standarde si Tehnologie (INST) din Statele Unite ale Americii. In acelasi timp, este profesor adjunct al Departamentului de Fizica al Universitatii din Colorado si Membru al Joint Institute for Laboratory Astrophysics, institutul comun al INST si Universitatii din Colorado.

Eric Cornell a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica in anul 2001, alaturi de Carl Wieman si Wolfgang Ketterle, pentru condensatul Bose-Einstein, o noua stare a materiei, care le permite cercetatorilor sa studieze proprietatile atomilor in stari stationare.

Aceasta descoperire, facuta in anul 1995, a revolutionat stiinta experimentala si teoretica, deschizand drumul catre noi tipuri de telecomunicatii bazate pe lumina, stocarea optica a datelor si calculul cuantic, dar si catre procesarea cuantica a informatiei si dezvoltarea masuratorilor de precizie pentru unele dintre cele mai sensibile dispozitive din lume, cum este ceasul atomic.