Directorul Muzeului Literaturii Romane Bucuresti: Mitzura Arghezi ar putea anula actul de donatie al muzeului daca municipalitatea aproba blocul de 11 etaje langa muzeu

Fiica lui Tudor Arghezi, Mitzura Arghezi, ar putea anula actul prin care casa in care a trait scriitorul, in prezent muzeu, a fost donata municipalitatii, daca Consiliul General al Municipiului Bucuresti va aproba Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea unui ansamblu de blocuri de doua, sapte si 11 etaje in vecinatatea casei memoriale, a declarat joi, directorul Muzeului Literaturii Romane, Ioan Cristescu.

„Ca director al muzeului, ca muzeograf, nu pot sa accept acest lucru. Exista niste legi, legea muzeelor, legea patrimoniului, iar in cazul acesta sunt mari semne de intrebare ca sunt incalcate sau interpretate gresit. Nu este vorba numai de casa Tudor Arghezi, este vorba de tot parcul, toata gradina, ea este monument istoric nu numai casa. Fata de aceasta gradina trebuie sa pastram zona de protectie. In acelasi timp, in istoria culturii romanesti, in istoria culturii acestui oras, martisorul este un reper, nu mai avem altul, nu mai vem o gradina cu hectare in care sa se pastreze de pe vremea lui Arghezi toate tabieturile lui. Deci doamna Mitura a insistat in actul de donatie sa se pastreze totul integral. Daca acest proiect se aproba, domna Mitzura asa cum o cunosc, va anula actul de donatie. Aceasta va fi o rusine”, a declarat directorul Muzeului Literaturii Romane Bucuresti, Ioan Cristescu.

Si nepoata scriitorului, Doina Teodorescu, prezenta la dezbaterea publica a declarat ca s-ar putea anula actul de donatie.

documente

Planul Urbanistic Zonal str. Prinosului 13-19

(23 Apr 2014) PDF, 52MB

„Sunt impotriva acestui proiect, in primul rand pentru ca nu este respectata dorinta bunicului meu, manifestata prin donatia pe care a facut-o catre statul roman. Donatia a fost facuta cu dragoste. S-a gandit bunicul meu la generatiile viitoare, la cei care isi vor aminti de el ca persoana, ca proprietar al „Martisorului” si nu numai ca poet. Este rusinos ca anul acesta cand se implinesc exact 40 de ani de la infiintarea muzeului, ceea ce nu au putut sa faca buldozerele comuniste, pentru ca a fost in planul de demolare a lui Ceausescu, se reuseste acum, cand pur si simplu se ingroapa Mrtisorul in niste cladiri ridicate ilegal. Mitzura Arghezi ar putea anula actul de donatie daca se aproba acest proiect si eu voi fi alaturi de ea”, Doina Teodorescu, nepoata scriitorului.

In principal, mostenitorii scriitorului considera ca imobilul de 11 etaje ce ar urma sa se construiasca langa „Martisor” este prea inalt, iar avizul emis de Ministerul Culturii pentru acest proiect ar fi ilegal deoarece nu se protejeaza muzeul si zona de protectie.

Presedinta Comisiei de Urbanis a consilierilor general a propus organizarea unei noi sedinte de dezbatere pentru acest proiect, sedinta la care sa fie invitati si reprezentanti ai MInisterului Culturii, pentru a se clarifica problema legalitatii avizului.

„Maine poimaine o sa dati aviz sa constriasca in gradina muzeului. Ceea ce s-a facut este o ilegalitate. Sunt de acord cu aceasta intalnire. Problema este daca cei de la Ministerul Culturii se vor prezenta, si vor prezenta documentele care au stat la baza avizului”, a declarat Doina Teodorescu, nepoata scriitorului.

Investitorul care doreste sa construiasca ansamblul de blocuri langa casa scriitorului, Catalin Stan, spune ca proiectul sau pune in valoare muzeul.

Harta str. Martisor

Foto: Google Maps

„In articolele aparute pe internet, din cauza acestui proiect, numele mi-a fost asociat cu rechin imobiliar, mafiot. Eu sunt inginer, sotia este medic, este primul proiect care il facem. Trebuie sa traim in modernitate, altfel toti ar fi trebuit sa venim astazi la aceasta dezbatere in straie populare. L-am rugat pe arhitect sa fie atent la vecinatatea muzeului Arghezi. Dansul mi-a spus ca in zona de protectie intra casa Tudor Arghezi si mormintele. Acel „turn monstruos” este la 100 de metri de intrarea in muzeu. S-au mai construit cladiri inalte in zona. O latura intreaga a parcului este plina de case construite. Chiar la intrare in parc este un bloc de 4 etaje. Cred ca si Arghezi s-ar fi bucurat ca ceea ce a lasat sa fie pus in valoare. Cred ca daca sunt mai multi oameni in zona muzeul va fi pus in valoare mai bine. Cand am fost la muzeu eram aproape singur”, a explicat investitorul.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei ProDoMo a declarat ca se poate construi modern, dar cu o inaltime mai mica.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a declarat ca proiectul care prevede construirea ansambluilui de blocuri ascunde mai multe nelegalitati.

Avizul pe care il da arhitectul sef verifica daca toate avizele date de celelalte institutii sunt corecte, inclusiv cel de la Ministerul Culturii. Daca este o ilegalitate, este de competenta arhitectului sef sa verifice. Tot proiectul pleaca cu un Certificat de urbanism care este emis de Primaria sector 4. Fiindca suntem in zona de protectie monument istoric, Certificatul trebuia emis de Primaria Capitalei. A doua problema este majorarea CUT-ului de la 1,3 la 3,45, marire care nu are temei legal. Legea urbanismului spune ca poti sa maresti CUT cu 20% „, a declarat Nicusor Dan.

Trei blocuri de 11, sapte si doua etaje ar putea aparea langa Muzeul Memorial Tudor Arghezi, pe strada Prinosului din Bucuresti (sectorul 4, linga Parcul Tineretului), potrivit unui Plan Urbanistic Zonal aflat in dezbatere publica pe site-ul Primariei Capitalei. In prezent, in zona se pot construi doar case de doua etaje. Primaria Capitalei a organizat dezbatere publica pe marginea acestui proiect , joi, 24 aprilie, incepand cu ora 13.30, la sediul Primariei Capitalei. Dupa aceasta dezbatere publica, Consiliul General al Municipiului Bucuresti va decide daca aproba acest proiect sau nu.

Muzeul National al Literaturii Romane si Muzeul Memorial Tudor Arghezi au transmis primariei, inca din iunie 2012, o scrisoare prin care isi aratau „totalul dezacord” fata de acest proiect.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal „Str. Prinosului, nr. 13-15-17-19”, la aceasta adresa, aflata langa Muzeul Memorial Tudor Arghezi, Calin Silviu Stan, initiatorul proiectului, vrea sa construiasca trei cladiri de trei, sapte si 11 etaje la doar 2,5 metri de gardul muzeului. Fata de intrarea in casa memoriala, corpul P+3E al ansamblului se afla la o distanta de circa 55m, cel P+7E la 70m, iar cel P+11E la 90m. Toate corpurile de cladire sint vizibile din incinta muzeului. Indicatorii urbanistici ceruti sunt: Procent de Ocupare al terenului = 75%; Coeficent de Utilizare al Terenului = 3,45; Inaltime maxima = Parter+ 2Eetaje – 7Eetaje – 11Etaje. Cele trei blocuri ar urma sa adaposteasca institutii publice, sedii de companii, ale unor organizatii politice si profesionale, lacasuri de cult, hoteluri, restaurante, dotari sportive, servicii, comert, locuinte. Planul Urbanistic Zonal este realizat de Dacra Studio.

In acest moment, potrivit Planului Urbanistic General, pe acest teren se pot construi locuinte de maxim doua etaje. Indicatorii urbanistici aprobati sunt: Procent de Ocupare a Terenului – POT = 45%; Coeficient de Utilizare a Terenului = 1,3.

Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti a acordat, fara conditionari, „avizul favorabil” pentru acest proiect in decembrie 2013. Muzeul National al Literaturii Romane si Muzeul Memorial „Tudor Arghezi” au transmis insa primariei, inca din iunie 2012, o scrisoare prin care isi aratau „totalul nostru dezacord referitor la planul mentionat si, in acelasi timp, profunda noastra indignare, deoarece se deformeaza si schimba esential peisajul indragit de unul dintre cei mai mari poeti ai Romaniei”. „Pentru a cinsti patrimoniul nostru cultural, va solicitam in mod expres sa nu aprobati acest proiect”, se mai arata in scrisoarea trimisa de reprezentantii muzeului.

Muzeul Memorial Tudor Arghezi se afla in casa in care a locuit poetul intre 1930-1967, fiind cunoscut si sub denumirea de „Martisor”. Conform dorintei testamentare a poetului, incepand cu anul 1974, aceasta a devenit casa memoriala. Cladirea este compusa din parter si etaj, in total 18 camere plus dependinte.

Directorul Muzeului Literaturii Romane Bucuresti: Mitzura Arghezi ar putea anula actul de donatie al muzeului daca municipalitatea aproba blocul de 11 etaje langa muzeu

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”