DATE OFICIALE: Doar 8% din banii atrași până acum din PNRR s-au dus în mediul rural, iar România are 45% din populație la sate. Cum explică Guvernul

Până acum în România s-au cheltuit 13,6 miliarde de lei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din care doar 1,031 miliarde de lei, adică 8%, pentru mediul rural, conform datelor de la Ministerul Investițiilor, la cererea HotNews. Este extrem de puțin, spune Anca Sinea, expert în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației.

Valoarea totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii din România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 210,7 miliarde de lei, din care contribuția PNRR este de 119,7 miliarde de lei (date valabile la 30 septembrie 2024), arată informațiile furnizate pentru HotNews.ro de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

În ceea ce privește mediul rural, au fost semnate 9.104 de contracte de finanțare, vizând atragerea a aproximativ 11,7 miliarde de lei din PNRR, rezultând astfel o pondere de 9,81% din valoarea totală contractată prin acest program.

La sume utilizate ruralul stă chiar mai rău.

În ceea ce privește valoarea totală a sumelor utilizate din PNRR, coordonatorii de reforme și investiții au raportat, până la data de 31 iulie 2024, cheltuieli totale în valoare de 13,6 miliarde de lei, din care pentru contractele de finanțare semnate cu beneficiarii din mediul rural a fost cheltuită suma de 1,031 miliarde de lei.

Prin urmare, aproximativ 8% din cheltuielile totale din fonduri PNRR raportate de coordonatorii de reforme și/sau investiții sunt aferente mediului rural, au mai arătat reprezentanții MIPE.

„Este foarte mic acest procent. Trebuie să facem o analiză de nevoi. Cel puțin din perspectiva sărăciei energetice, cei mai mulți dintre cei vulnerabili sunt la țară”, a afirmat, pentru HotNews.ro, Anca Sinea, expert la Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

”Gap-ul de bunăstare se va adânci din nou”

Potrivit expertei, programul a fost făcut pentru a targeta locurile cu populații numeroase. Spre exemplu dacă renovăm un bloc beneficiare sunt zeci de familii. Pe principiul: cu o lovitură rezolvi mai multe probleme.

„Însă gap-ul de bunăstare se va adânci din nou. Ruralul este o zonă care rămâne sistematic pe dinafară. Nu s-au găsit mari soluții în ultimii ani și trebuie să tragem un semnal de alarmă în zona aceasta. Cei mai vulnerabili sunt acolo”.

Sinea a adăugat că problemele pe care le au cei din mediul rural se găsesc și în orașele mici.

„Rămâne de văzut dacă aceste fonduri se duc în urbanul mare, precum București și Cluj, sau sunt folosite pentru orașele mici.

Pe de altă parte, capacitatea administrațiilor din zona rurală de a atrage fonduri și de a cofinanța proiecte este foarte mică și s-a redus și mai mult odată cu creșterea inflației, astfel că ar trebui alocate fonduri speciale pentru zona rurală”.

• Citiți și E OFICIAL: Comisia Europeană propune suspendarea parțială a plăților din PNRR, un motiv fiind modul netransparent și nebazat pe competență în care se fac numirile la șefia companiilor de stat

La rândul său, Corina Murafa, expert în politici energetice și membru în Comitetul Economic și Social European, spune că acesta este rezultatul faptului că fondurile din PNRR nu au fost defalcate pe mediul urban/rural.

„Era destul de clar că se vor da mai mulți bani spre zona urbană, pentru că de la bun început nu a fost gândit pe un prag de regiuni sau pe UAT-uri.

• Vorbim și de capacitatea administrativă până la urmă. Primăriile din rural au o secretară, un primar și câțiva angajați plătiți prost și nici n-au avut resurse pentru consultanță. Din ce am vorbit cu primarii, pe de altă parte, ei și-au dat interesul și au aplicat pe tot ce se putea, dar nimeni nu a avut interesul să-i ajute.
• Cei din mediul rural au fost mereu dezavantajați, deoarece nu au nici capacitatea de a scrie proiecte precum cei din mediul urban, dar nici posibilitatea lor de cofinanțare”, a precizat Murafa, pentru HotNews.ro.

Ea a arătat că și natura investițiilor din PNRR a fost orientată spre finanțarea obiectivelor mari, precum cele de transporturi, infrastructură, mari centrale pe energie, pentru ca gradul de absorbție în general să fie foarte mare.

MIPE: PNRR nu include o alocare distinctă de fonduri pentru zona rurală

„Referitor la finanțările disponibile pentru mediul rural, precizăm că PNRR nu include o alocare distinctă de fonduri pentru zona rurală având ca obiectiv reforme și investiții în sectoare cheie ale economiei și societății, care includ tranziția verde, transformarea digitală, infrastructura, sănătatea, educația și reforma administrației publice, fără a segmenta fondurile în mod clar între zonele urbane și cele rurale”, au mai spus reprezentanții MIPE.

• „Apelurile de proiecte lansate de coordonatorii de reforme și/sau investiții asigură aplicarea principiului transparenței, ceea ce presupune punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la condițiile de accesare a fondurilor europene aferente PNRR pentru atribuirea contractelor de finanțare.
• Beneficiarii eligibili, printre care și beneficiari din mediul rural pot depune proiecte în cadrul apelurilor de proiecte și pot accesa fonduri PNRR, iar acest lucru depinde doar de capacitatea acestora de a implementa/realiza proiecte mature”, se mai arată în răspunsul ministerului.
• În total, României i-a fost alocată, prin PNRR, suma de de 28,5 miliarde euro, adică aproximativ 142 miliarde de lei.

Unde se vor folosi banii din PNRR atrași pentru mediul rural

Din totalul de 11,2 miliarde de lei din proiectele semnate pentru mediul rural, cea mai mare parte din bani (3,6 miliarde de lei) se duc către fondului local, din care 1,9 miliarde de lei către reabilitarea moderată a clădirilor publice.

În domeniul educației au fost semnate proiecte proiecte de 3,5 miliarde de lei, respectiv:

• asigurarea dotărilor pentru școli – 1,7 miliarde de lei
• sprijinirea unităților de învățământ cu risc mediu și mare de abandon școlar – 1,2 miliarde de lei
• dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi – 279 milioane de lei
• construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe – 190 milioane de lei
• înființarea de servicii pentru grupurile defavorizate – 83 milioane de lei

Pentru reforme sociale s-au încheiat contracte de 352 milioane de lei, din care 292 milioane pentru crearea unor centre pentru persoane în vârstă și 225 milioane pentru centre destinate copiilor expuși riscului de a fi separați de familie.

Pentru infrastructura din sănătate s-au încheiat contracte de 176 milioane de lei, pentru renovarea clădirilor – 806 milioane de lei, pentru managementul deșeurilor – 1,5 miliarde, iar pentru managementul apei – 714 milioane de lei.

Cum stăm în materie de discrepanțe

Conform datelor citate ale Băncii Mondiale, în 2023 populația rurală reprezenta 45.33 % în anul 2023. Iar disparitățile dintre mediul rural și cel urban din România sunt semnificative în multe domenii.

Spre exemplu, în educație, în 17 județe din țară mai puțin de jumătate dintre copiii din mediul rural au absolvit examenul de Bacalaureat, în 2021. În 2022, pentru mediul rural, situația este similară în 15 județe.

Totodată, la nivel național, 1 din 66 de persoane din mediul rural primește ajutor social, de 6 ori mai multe decât în mediul urban.

Discrepanțele sunt vizibile și când vorbim despre numărul de șomeri sau despre accesul la servicii medicale. În 18 județe, în mediul rural, 1 din 50 locuitori sunt șomeri, de trei ori mai mulți decât în mediul urban, iar în 16 județe din țară, în mediul rural există un singur medic la peste 2.000 locuitori, adică de peste 11 ori mai puțini decât media națională la oraș.

Acestea sunt doar câteva date din studiul „România cu un singur chip”, lansat anul trecut de Departamentul de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României.

De evoluțiile pozitive de pe piața forței de muncă nu beneficiază în egală măsură toate regiunile și toate categoriile de populație. Rata riscului de sărăcie în zonele rurale este de aproape cinci ori mai mare decât în orașe. Disparitățile regionale mari sunt defavorabile creșterii durabile pe termen lung, spune și Comisia Europeană.

Rata abandonului școlar timpuriu la nivel național rămâne foarte ridicată comparativ cu media UE de 9,6%, situația fiind și mai gravă în zonele rurale (24,5%), unde trăiește peste 40% din populația țării, arată Comisia Europeană, în Raportul de țară publicat în septembrie 2023.

Printre provocările legate de echitate se află, de pildă, și distanțele lungi de mers pe jos între școli și grădinițe din mediul rural.

Educația precară se reflectă în rata ridicată a șomajului din mediul rural: în 2021 a fost de 8,4%, comparativ cu 2,8% în orașe.

Aproximativ 75% dintre gospodăriile care sunt în sărăcie energetică extremă provin din mediul rural, arată Observatorul Român al Sărăciei Energetice.

Totodată, 80% dintre gospodăriile de la țară folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire.

Sursa foto: Dreamstime