​DOCUMENT Fiscalitate 2019 / Principalele 10 modificări care vor intra în vigoare de anul viitor

Anul 2019 vine cu noi modificări în materie de fiscalitate. Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, a anunțat miercuri, într-o conferință, că a lucrat în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților la modificarea unei ordonanțe prin care se introduc mai multe elemente în materie de fiscalitate, precum clasificarea firmelor. HotNews.ro a obținut lista modificărilor care vor avea loc și care au fost adoptate de comisie. De asemenea, este foarte posibil ca acestea să fie adoptate săptămâna viitoare în Plenul Camerei Deputaților.

Modificările fac referire la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Vezi documentul aici.

Principalele prevederi fiscale:

• 1. Una dintre cele mai importante pentru mediul de afaceri este legată de plafonul deductibil în privința împrumuturilor.

Se prevede modificarea regulilor de limitare a costurilor excedentare ale îndatorării ca urmare a solicitărilor mediului de afaceri și a nivelurilor de deducere adoptate de celelalte state membre UE astfel:

a) majorarea plafonului deductibil, de la 200.000 euro la 1.000.000 euro;

b) majorarea limitei de deducere în funcție de EBITDA, de la 10% la 30%;

c) reformularea prevederii referitoare la deducerea costurilor excedentare ale îndatorării în cazul în care baza de calcul are o valoare negativă sau egală cu zero, în sensul deducerii în limita plafonului, și în astfel de situații;

d) reglementări legate de dreptul de reportare a costurilor excedentare ale îndatorării în cazul operațiunilor de reorganizare.

• 2. Se extindere acordarea deducerii pentru sponsorizările efectuate către entitățile nonprofit și unitățile de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzut la art. 25 alin. (4^1). „Precizăm faptul că, referitor la aceste prevederi au fost organizate discuții cu reprezentanții entităților respective, în vederea identificării criteriilor de eligibilitate pentru încadrarea ONG-urilor în categoria celor care pot beneficia, astfel, de finanțare, context în care, aceștia și-au exprimat acordul de principiu, în sensul celor de mai sus”, se arată în document.

• 3. Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările şi completările ulterioare, pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care la data încheierii contractului sunt înscrise în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale potrivit art. 25 alin. (4^1), scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.
• 4. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit la alin. (4), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii, în conformitate cu reglementările art. 123^1.

Anterior legea spunea: Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul stabilit la alin. (4) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, după cum urmează:

a) în cotă de 2% pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii; sau

b) în cotă de 3,5% pentru susţinerea entităţilor nonprofit şi a unităţilor de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditaţi cu cel puţin un serviciu social licenţiat, în condiţiile legii.

• 5. Se propune menționarea expresă a veniturilor din transferul de monedă virtuală, încadrate și în prezent, în categoria venituri din alte surse, pentru care obligația declarării veniturilor revine persoanei fizice prin Declarația unică. De asemenea, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declaraţiei unice, prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut. Propunerea de menționare expresă în cuprinsul Codului fiscal, este solicitată atât de către mediul de afaceri, cât și de către ANAF ca urmare a analizelor efectuate cu privire conformarea contribuabililor la declararea veniturilor obținute din transferul monedelor virtuale, menționează sursa citată

Propunerea ANAF are ca obiectiv îmbunătățirea conformării fiscale în domeniul taxării veniturilor obținute din transferul monedelor virtuale prin reducerea incertitudinii şi clarificarea acestuia din punct de vedere al taxării, fiind raportată la normele actuale și ținând cont de impactul bugetar estimat:

– pentru perioada 2016-2017, au fost estimate venituri totale de circa 90 milioane euro (405 milioane lei), cvasi-majoritatea obţinute de persoane fizice, valoare căreia îi corespunde un impozit pe venit de aproximativ 14,3 milioane euro (64,8 milioane lei).

– în anul 2018 au fost estimate venituri totale de circa 72.000.000 euro (330 milioane lei), valoare căreia îi corespunde un impozit pe venit de aproximativ 33 milioane lei.

• 6. Se propune modificarea prevederilor art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3. din Codul fiscal, în sensul aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe cu suprafața utilă de maximum 120 m2 și valoarea de maximum 450.000 lei, fără celelalte condiții suplimentare prevăzute de lege în prezent. Astfel, se propune eliminarea condiției ca terenul pe care este construită locuința să nu depășească 250 m2, precum și a condiției cu privire la achiziționarea unei singure locuințe supuse cotei reduse de TVA. „Această măsură este prevăzută de Programul de Guvernare. Impactul bugetar este negativ, dar nu poate fi cuantificat„, spune documentul.

• 7. Se introduce ratingul fiscal

În cazul creanțelor fiscale administrare de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcţie de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadraţi contribuabilii urmare analizei de risc efectuată de organul fiscal.

Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:

a) contribuabili cu risc fiscal mic;

b) contribuabili cu risc fiscal mediu;

c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.

Criteriile generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:

a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală ;

b) criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;

c) criterii cu privire la nivelul de declarare ;

d) criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori.

Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F.

Procedura de soluționare a contestațiilor nu se realizează în funcție de clasa/subclasa de risc doar în raport de termenul de soluționare a contestației. Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabileşte şi clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publică pe site-ul propriu. Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinele prevăzute la alin. (8) și (12) se elaborează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial, Partea I.

• 8. În cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanţă, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, precum şi condiţiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Actele administrative fiscale emise de organul fiscal central care se transmit obligatoriu prin asemenea mijloace se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

• 9. Procedură de mediere

În vederea realizării procedurii de mediere debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa în termen de 15 zile de la primirea somației. La notificare se anexează documente și informații care să susțină situația sa economică și financiară.

În termen de maxim 10 zile de la primirea notificării prevăzute la alin. (1) organul fiscal are obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.

Procedura de mediere constă în:

a) clarificarea întinderii obligației fiscale înscrisă în somație dacă respectivul debitor are obiecții cu privire la aceasta;

b) analiza de către organul fiscal împreună cu debitorul a situației economice și financiare a debitorului în scopul identificării unor soluții optime de stingere a obligațiilor fiscale, inclusiv posibilitatea de a beneficia de înlesnirile la plată prevăzute de lege.

(4) Rezultatul medierii precum și soluțiile optime de stingere a obligațiilor fiscale se consemnează într-un proces-verbal.

(5) În situația în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii nu se stinge debitul sau nu se solicită înlesnirea la plată organul fiscal continua măsurile de executare silită.

(6) Procedura de executarea silită nu începe de la data la care debitorul notifică organului fiscal intenţia de mediere.

(7) Pe parcursul procedurii de mediere organul fiscal poate dispune măsuri asigurătorii în condițiile art. 213.

(8) Procedura de mediere precum și documentele pe care debitorul trebuie să le prezinte în vederea susținerii situației economice și financiare se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

• 10. Se reformulează aplicarea regulilor SSC pentru conformitate cu prevederile Directivei ATAD, reducerea costurilor de administrare și claritate în aplicare se propune ca reglementările privind societăţile străine controlate să nu se aplice pentru situația în care o societate străină controlată își are rezidenţa fiscală sau este situată într-un stat membru/stat terţ care este parte la Acordul privind SEE și desfăşoară o activitate economică semnificativă, susţinută de personal, echipamente, active şi spaţii, astfel cum o demonstrează faptele şi circumstanţele relevante.

Acestea au fost adoptate în bloc de către Comisia de buget-finanțe, nefiind măcar citite, potrivit lui Claudiu Năsui, deputat USR.

“Noi le-am primit parțial, în niciun caz alea esențiale. Ne-au vorbit cumva despre ele. Ieri la ora 9, în Comisie, vicepreședintele care a condus ședința a propus să fie adoptate în bloc, lucru care nu mi s-a mai întâmplat până acum și înțeleg că nu e conform cu procedura parlamentară. Măcar dacă ar fi fost citite, ca să fie pe stenogramă”, a spus Năsui.