DOCUMENT UPDATE Aprecieri negative ale companiilor germane din România cu privire la predictibilitate, administrație publică, disponibilitatea forței de muncă, piața muncii, infrastructură, lupta împotriva corupției și licitațiile publice

Una din două companii cu capital german din România nu este mulțumit[ de formarea profesională și învățământul superior din România, iar în centrul și vestul țării companiilor le este greu să găsească personal corespunzător, se arată în Raportul de Conjunctură realizat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Vezi aici raportul AHK România

“Disponibilitatea forţei de muncă rămâne unul din criteriile importante, atunci când vine vorba de o decizie investițională. Acest lucru se referă atât la învățământul superior, cât și la formarea profesională. Gradul de mulţumire a continuat să scadă. Doar 13% din companiile chestionate sunt mulţumite sau foarte mulţumite, pentru 30% situaţia este satisfăcătoare, dar mai mult de jumătate (57%) sunt nemulţumite și foarte nemulțumite. Mai ales în centrul şi vestul ţării companiilor le este tot mai greu să găsească personal corespunzător”, se arată în document.

Potrivit acestuia, companiile au nevoie de un sistem dual de formare funcțional, deoarece practica din timpul studiilor lipsește de cele mai multe ori.

“În acest context, din punct de vedere al companiilor germane este deosebit de important ca factorii decizionali din România să depună toate eforturile pentru dezvoltarea unui învăţământ profesional de calitate. (…) Opinia companiilor legată de calificarea angajaților s-a îmbunătățit ușor față de anul trecut, dar este încă sub așteptările și cerințele companiilor chestionate. Astfel 39% din cei chestionați sunt mulțumiți de calificarea profesională, respectiv foarte mulţumiţi, ca și în 2017, în timp ce 27% își exprimă nemulțumirea. Restul de 34% sunt satisfăcuți de calificare angajaților”, menționează sursa citată.

Atât în ce privește calitatea sistemului universitar, cât și cea a sistemului de învățământ profesional companiile sunt mai degrabă nemulțumite.

„Legat de flexibilitatea în dreptul muncii, România s-a situat anul trecut peste media regiunii (Europa Centrală și de Est). În chestionarul de anul acesta factorul acesta este perceput negativ cu 34% dintre cei chestionați care sunt nemulțumiți, în timp ce doar 14% sunt mulţumiţi sau foarte mulțumiți. O problemă pentru multe companii o constituie creșterea relativ rapidă a salariului minim. Reprezentanții companiilor sunt de părere că mediul de afaceri nu este suficient de implicat în această problemă și că ajustările salariale trebuie puse în concordanță cu creșterea productivității”, conform documentului.

AHK România precizează că un criteriu important în alegerea amplasamentului investițional rămân condițiile pe piața muncii.

“Ne referim aici la calificarea personalului, motivaţia şi productivitatea angajaţilor, dar şi costurile cu forţa de muncă, dreptul muncii, sistemul educaţional şi disponibilitatea forţei de muncă. Costurile scăzute cu forța de muncă pe piața muncii din România față de celelalte state europene constituie unul din avantajele centrale ale țării. Comparativ cu alte state din regiune companiile germane din România sunt mulţumite respectiv foarte mulţumite (34%) în ce priveşte costurile cu forţa de muncă”, menționează Camera de Comerț.

• Cu un salariu minim garantat de 400 euro (1.900 lei) România se află printre țările cu un nivel salarial scăzut, ceea ce atrage investitorii. 

• Când vine vorba de productivitate şi motivaţia angajaţilor, România se situează peste media regiunii, totuși evaluarea este mai slabă decât anul trecut: doar 35% din companii sunt mulţumite (2017: 43%) şi 18% se arată nemulţumite (2017: 15%). Productivitatea şi costurile cu forţa de muncă se află încă într-o relație bună, ceea ce determină firmele germane să continue investiţiile.

Domeniul infrastructurii, adică transporturi, comunicaţii şi energie, este evaluat şi anul acesta negativ de către companiile germane.

„România se situează din nou pe ultimul loc la acest capitol printre statele din ECE. Procentul celor nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi a crescut la 81% (2017: 60%). De lipsa infrastructurii se plâng mai ales companiile din producție, 65% din ele sunt mai degrabă nemulțumite și 23% foarte nemulțumite. Lipsa infrastructurii de transport înseamnă lipsa mobilității, de exemplu a forței de muncă și lipsa investițiilor – mai ales pentru regiunile din estul și sudul țării. Tendința ca diferențele dintre regiuni care există deja să se adâncească crește în lipsa unei infrastructuri adecvate”, menționează raportul

În ce priveşte disponibilitatea şi calitatea furnizorilor locali, nu sunt modificări majore faţă de anul trecut. România se apropie de media ECE, dar asta pentru că state precum Croaţia, Ungaria sau Serbia s-au înrăutățit.

• Numărul celor mulţumiţi îl depăşeşte pe cel al celor nemulţumiţi (32% sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi, 2017: 34%), în timp ce 22% sunt nemulţumiţi şi 2% se declară foarte nemulţumiţi (2017: 19% şi 3%). Pentru restul companiilor disponibilitatea furnizorilor este satisfăcătoare. 

Legat de comportamentul de plată, România se situează peste medie ECE, dar se află după Bulgaria, Slovenia sau Slovacia. 31% sunt mulţumiţi sau foarte mulțumiți (2017: 37%), 20% se declară nemulţumiţi sau foarte nemulțumiți, iar pentru restul situaţia este satisfăcătoare.

Potrivit sursei citate, condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare au fost apreciate ceva mai rău față de anul trecut, doar 7% din cei chestionaţi sunt mulţumiţi (2017: 14%), în timp ce majoritatea (54%) sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi. Chiar dacă parţial lipseşte în mare parte forţa de muncă calificată necesară activităţilor de cercetare şi dezvoltare, totuşi numeroase companii germane au reuşit să deschidă centre de cercetare şi dezvoltare. Baza pentru aceste centre a fost şi rămâne o bună colaborare şi parteneriale între companii şi universităţi.

La actualul chestionar au participat 130 de companii cu capital german. Rezultatele arată că încrederea companiilor germane în România ca amplasament investițional este în continuă scădere și nici perspectivele nu sunt optimiste. Tendința negativă, care s-a putut observa încă de anul trecut, se continuă și în acest an.

„Companiile privesc cu îngrijorare spre viitor. Nesiguranța și impredictibilitatea din viața economică s-au accentuat, încrederea în Guvern a scăzut și odată cu aceasta s-a diminuat și speranța că vor fi întreprinși pașii necesari pentru a continua reforme precum modernizarea structurilor administrative împreună cu reducerea birocrației, continuarea luptei împotriva corupției, o mai bună absorbție a fondurilor europene, privatizarea companiilor de stat respectiv eficientizarea acestor întreprinderi și creșterea competitivității. Lipsa de personal calificat, instabilitatea juridică și politică îngreunează activitatea companiilor. Pe lângă acestea marea majoritatea a companiilor germane din România se plâng de infrastructura rutieră care reprezintă un obstacol important”, se arată în document.

Situația economică actuală și evoluția economică sunt apreciate mai rău decât anul trecut.

„Desele modificări fiscale și înfrânarea reformelor din sectorul public cât și scăderea investițiilor publice în favoarea creșterii salariilor au dus la o atmosferă negativă în rândul investitorilor. Aceste aprecieri referitoare la evoluția economică este la o primă vedere cu atât mai surprinzătoare cu cât anul trecut România a înregistrat o creștere economică de aproape 7%. Companiile se așteaptă evident la o încetinire a creșterii economice, pentru că investițiile necesare de exemplu în infrastructură, educație și sănătate continuă să lipsească. Pe acest fond trebuie văzute și aprecierile legate de situația propriei companii”, se mai spune în raport.

Companiile care au răspuns la chestionar consideră situația lor actuală ca fiind mai bună decât anul trecut, având în vedere situația conjuncturală actuală foarte bună, doresc să angajeze personal și să își continue investițiile.

Astfel, numărul celor care se gândesc să crească numărul de angajați îl depășește considerabil pe cel al companiilor care se gândesc să reducă numărul acestora. În comparație cu anul trecut companiile sunt mai deschise la investiții. Situația actuală bună companiilor se datorează mai ales evoluției pozitive a partenerilor principali, mai ales a celor din Germania.

„Dar multe companii privesc tot mai pesimist spre evoluția amplasamentului investițional, pentru că sustenabilitatea și efectele pozitive ale măsurilor luate de Guvern sunt puse sub semnul întrebării, iar investițiile în factorii importanți pentru investitori nu se realizează. Privind condițiile-cadru constatăm în acest an că majoritatea dintre factori au fost evaluați negativ. Singurele criterii investiționale care s-au îmbunătățit față de anul trecut se referă la furnizorii locali, condițiile de cercetare-dezvoltare și calificarea angajaților. În ce privește factori precum predictibilitatea politicilor economice, administrația publică/birocrația, disponibilitatea forței de muncă, piața muncii, infrastructura, stabilitatea juridică, lupta împotriva corupției sau licitațiile publice aprecierile companiilor sunt la fel de negative sau chiar mai rele decât anul trecut”, se mai arată în document.