Educația în România, analiza OCDE: Este nevoie de atragerea profesorilor bine pregătiți pentru școlile din zonele defavorizate / Cum putem reduce abandonul școlar

Raportul realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind România atrage atenția asupra diferențelor majore dintre școlile de la rural și cele din urban, afirmând că este nevoie de alocări financiare pentru școlile din zonele vulnerabile și motivarea profesorilor bine-pregătiți să vină să predea la sat.

Organizația afirmă că este o legătură între statusul socio-economic și rezultatele la testele PISA, respectiv nivelul de analfabetism. Este menționat și proiectul „România Educată” ca posibilă soluție în adresarea accesului inegal la educație.

Ce spune raportul OCDE

Performanța în educație a stagnat în ultimii ani la un nivel jos și riscă să se deterioreze pe fondul crizei COVID-19. În 2018, 41% din elevii de 15 ani nu au putut atinge un nivel minim de înțelegere la citit. Analfabetismul ar putea crește semnificativ după 2020, având în vedere faptul că închiderea școlilor a accentuat diferențele de învățare.
Creșterea nivelului de educație este o prioritate cheie pentru a stabili egalitatea de șanse. Sărăcia îi lovește pe cei cu nivel de educație scăzut.
Accesul la educație este inegal în țară, cu diferența mari urban/rural. 35% din cei de 30-34 de ani nu au ajung în ultimii ani de liceu în zona de nord-est a țării, de trei ori mai mulți decât în București. Diferențele la testele PISA dintre rural și urban se explică în principal prin diferențele legate de starea socio-economică. Impactul statusului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este ridicat, echivalent cu circa trei ani de școală și perpetuează inegalitățle de la o generație la alta.
Aceste provocări au fost identificate în noua strategie pe educație pentru perioada 2021-2027 și proiectul „România Educată” lansat în 2021 ar putea fi primul pas.

Închiderea școlilor în pandemie – efectele asupra copiilor din rural

Închiderea școlilor au afectat în mod disproporționat copiii vulnerabili în zonele rurale din cauza accesului dificl la echipamente digitale și pregătirii pentru predarea la distanță.

Trebuie alocate mai multe resurse pentru școlile din zonele dezvantajate la nivel de grădiniță și școală primară. Alocarea de bani publici pentru educație este relativ scăzută, reprezentând circa 3,6% din PIB în 2019 față de 4,7% media în UE. Alocarea pe elev în învățământul primar și gimnazial reprezintă mai puțin de o treime din media UE.
Școlile dezavantajate nu primesc neapărat sprijin financiar suplimentar. Finanțare de bază, care reprezintă circa 92% din finanțarea școlilor, este alocată de guvern în baza unei formule care nu ține cont de vulnerabilitățile socio-economice ale școlilor. Muncipalitățile completează finanțarea de bază, ceea ce duce la inegalități crescânde între municipalitățile bogate și cele sărace. Drept urmare, școlile din rural și zone dezavantajate au resurse mai slabe pentru materiale educaționale și atrag mai puțini profesori experimentați decât școlile din zonele urbane.
Din 2021, formula de finanțare alocă mai multe resurse pentru școli în zonele rurale. PNRR include grant-uri pentru școlile dezavantajate și proiectul „România Educată” are în vedere o reformă a mecanismelor de finanțare.
Există nevoia de a atrage profesori experimentați și bine pregătiți în zonele dezavantajate. Stimulentele de a lucra într-un mediu dificil sunt puține, atunci când salariul unui profesor crește odată cu vechimea și cu proporția elevilor care au note de trecere.
Profesorii ar trebui să fie mai bine pregătiți să lucreze cu elevi dezavantajați. Participarea profesorilor în învățarea pe tot parcursul vietii este mai scăzută decât în multe țări OCDE și o parte destul de mare din profesori consideră că le lipsește pregătirea de a lucra cu elevi cu nevoie speciale.
Dezvoltarea profesională continuă trebuie să fie mai bine conectată cu nevoile și evaluarea profesorilor. În particular, oportunitățile de învățare la nivel de școală, cu focus pe modul de predare la clasă, ar trebui întărite.

Mare parte din tineri abandonează școala fără o calificare

Un număr mare din elevi sau studenți părăsesc sistemul educațional fără a ajunge la liceu în clasele superioare, considerat a fi nivelul minim necesar. Nivelul abandonului școlar a scăzut în ultimii zece ani, dar rămâne al cincilea cel mai ridicat din OCDE. Elevii din familii vulnerabile de la sate și/sau de etnie romă sunt mai expuși riscului de părăsire a școlii fără calificare.

Sfaturile OCDE pentru prevenirea abandonului școlar

Reducerea abandonului școlar la nivel de liceu și oferirea unui nivel minim de educație pentru fiecare cetățean este o precondiție pentru a îmbunătăți performanța pe piața muncii. Strategia națională pentru reducerea abandonului școlar timpuriu își propusese să reducă de la 19% în 2015 la 11,3% în 2020. Deja în 2020, 15,6% din tineri abadonau timpuriu școala.

Raportul enumeră programele guvernului în acest sens, însă adaugă: Inițiativele guvernului au fost limitate până acum.

România ar putea să definească zone de intervenție educațională prioritară așa cum se practică în Portugalia și Franța și să aloce resurse umane suplimentare sau finanțare pe termen lung și predictibilă. Alte optiuni includ angajarea de traineri tineri care sfătuiesc și însoțesc tinerii aflați la risc de abandon școlar sau de marginalizare, așa cum se face în Austria, Norvegia și Uruguay.
Înființarea unei rețele de mediatori tineri cum se face în Bulgaria ar putea fi luată în considerare.
Un alt exemplu: „Brokerii de partneriat” în Australia au contribuit la întărirea conexiunilor locale între școli, afaceri, comunități și familii.
De asemenea, trebuie măsuri specifice pentru a adresa problema abandonului școlar în cadrul comunității rome. Raportul subliniază că reușita educațională a populației rome s-a îmbunătățit drastic: 60% din tinerii romi au terminat opt clase, de două ori mai mult decât o generație mai veche. Însă diferențele mari față de ceilalți tineri se păstrează.
Abandonul în rândul romilor este de cinci ori mai mare decât media națională și a crescut odată cu închiderea școlilor în pandemie.
Ce ar putea ajuta: pregătirea și stimualrea profesorilor să îmbunătățească calitate educației în școlile cu elevi romi și medierile la școală. Implicarea și comunicarea cu părinții pentru a crește participarea la școală, mai ales pentru fete. Angajarea de mediator la școală, deschiderea unor grădinițe în unele comunități plus granturi UE pentru școli dezvantajate.

Citește și:

Anchetă economică a OCDE: 16 probleme ale României, de la muncă, educație și sănătate, la taxare, infrastructură și legislația insolvenței

Educația în România, analiza OCDE: Este nevoie de atragerea profesorilor bine pregătiți pentru școlile din zonele defavorizate / Cum putem reduce abandonul școlar

Ce spune raportul OCDE

Închiderea școlilor în pandemie – efectele asupra copiilor din rural

Mare parte din tineri abandonează școala fără o calificare

Sfaturile OCDE pentru prevenirea abandonului școlar

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”