Efectele pandemiei de COVID-19 asupra piețelor financiare

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

În domeniul serviciilor financiare, prevenția costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi complicată.

Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru piețele financiare?

Existența acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunțate măsuri care vor produce pierderi instituțiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultățile companiilor direct afectate de a-și onora la timp obligațiile financiare (transport, turism etc.).

O primă măsură cu efecte puternice în piața financiară este aceea anunțată de autoritățile italiene, referitoare la suspendarea plății ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul țării. În același timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.

În România, autoritățile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituțiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să își actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internațional. De altfel, instituțiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislație să implementeze astfel de planuri, pe care să le și testeze periodic.

Totodată, pe plan local, trebuie să ținem cont și de faptul că, în perioade de turbulențe, investitorii se retrag din piețele emergente și se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligațiuni. În aceste condiții, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în fața euro și la scăderi de cotații pe Bursa de Valori București (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge.

Deja, atât la bursă, cât și pe piața valutară, se resimt efectele evoluțiilor din piețele financiare internaționale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulți dintre investitorii aflați în piața financiară internațională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară și este de așteptat să fie mai prudenți în luarea unor decizii pe baze emoționale.

Măsuri și mesaje de încurajare la nivel global

În plus, percepția generală este că viteza de reacție la nivel instituțional, cu mesaje și măsuri menite să inducă încredere în rândul piețelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.

În același timp, Comisia Europeană anunță că va pune la dispoziția statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro și un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.

De asemenea, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.

Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele!

Mai multe informații și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe blogul Deloitte România.

Pentru cele mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.

Articol semnat de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România