Epurarile politice, editia Boc, faza prefecti: cine pe cine schimba 

Cabinetul Boc pastreaza traditia guvernelor Nastase si Tariceanu: zeci de prefecti, directori de institutii deconcentrate, directori de companii de stat si angajati ai ministerelor sunt schimbati pe criterii politice. Cu toate ca, din 2006, aceste functii au fost depolitizate chiar de catre PD-L printr-o lege promovata de Vasile Blaga, actualul premier Emil Boc a declarat public ca prefectul trebuie sa fie un om politic, un om de incredere al partidului. Al doilea val al epurarilor vizeaza functiile de conducere din institutiile deconcentrate.

Informatii pe scurt

• In 2007, cand finul sau, Alin Tise, a fost schimbat din functie de Guvernul Tariceanu, premierul Boc a catalogat decizia drept “epurare politica”. Acum, noul premier si-a schimbat total parerea despre modul in care trebuie numiti prefectii. “Prefectul este omul Guvernului in judet. El face politica Guvernului. Este firesc sa fie om de incredere al Guvernului care sa duca politica acestuia”, a declarat Emil Boc.

• Directorul Societatii Academice din Romania, Sorin Ionita, este de parere ca, pentru ca Romania sa scape de practica epurarilor politice, trebuie revizuita legislatia administratiei publice

• Ministrii Transporturilor, Sanatatii si Internelor au inceput curatenia in cadrul directiilor din subordine inca din primele zile de mandat, fiind amenintati cu procese din partea directorilor demisi

• La Cluj, actualul prefect Calin Platon (fost membru PNL) ar urma sa fie inlocuit cu Gheorghe Benea (PD-L). Tot la Cluj, directorul Directiei Regionale de Drumuri si Poduri, liberului Eugen Cecan a fost demis din functie si a fost inlocuit cu Ion Pantelimon (PD-L). Nou sef al DRDP, Ion Pantelimon, a fost demis si el din functia de director dupa iesirea de la guvernare a PD-L in 2007.
• Suceava. Potrivit presei locale, au fost deja impartite functiile de conducere din institutiile judetene. Actualul prefect al judetului Ovidiu Onofrei (PNL) ar urma sa fie inlocuit cu Sorin Popescu (PD-L).
• Brasov. Pentru functia de prefect a fost nominalizat fostul deputat Ion Gontea (PD-L).
• Alba. Postul de prefect este vizat de catre Stefan Bardan (PD-L). 
• Sibiu. Contracandidatul primarului Klaus Johannis, democrat-liberalul Constin Trihenea, urmeaza sa devina prefectul judetului Sibiu. 
• Ilfov. Postul de prefect ii va reveni lui Valentin Delcea (PD-L), fost subprefect al judetului.
• Dolj. Fotoliul de prefect revine PSD, presedintele Consiliului Judetean fiind social-democrat. Conform unor surse din administratia locala, propunera pentru functia de prefect este Florin Stancu, seful Directie Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj.
• Mehedinti. Functia de prefect revine PD-L, iar nominlaizat este un apropiat al lui Mihai Stanisoara, fostul parlamentar Ioan Mortun. 
• Olt. Functia de prefect va reveni PSD. Unul din numele vehiculate este cel al vicepresedintelui PSD Olt, Marin Gubandru, dar pe lista de propuneri se afla si doi consilieri judeteni  Ion Bozga si Radu Stancu.
• Au mai fost nominalizati si viitorii prefecti pentru judetele: Timis – Mircea Bacala(PD-L), Tulcea – Vasile Gudu (PD-L) si Maramures – Sandu Pocol (PD-L). La Bucuresti sunt vechiculate doua nume pentru functia de prefect, ambele din PDL: Victor Tartacuta si Horatiu Tica.

Ministrul Ponta: Sunt pacate politice pe care toti le facem

Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Victor Ponta a declarat pentru HotNews.ro ca nu exista un acord oficial pentru numirea prefectilor, dar in principiu Guvernul va numi noi prefecti. “In ceea ce priveste schimbarea prefectilor, cred ca liberalii au aplicat cel mai bine legea depolitizarii functiilor de prefect, cand i-au schimbat pe toti si au numit oameni din propriul partid.

Acum nu exista un acord scris pentru numirea prefectilor, dar, sigur, Guvernul va numi oameni cu care sa lucreze mai bine. Sunt pacate politice pe care toti le facem. Oricum, prefectii raman in sistem ca si inalti functionari publici si au obligatia sa respecte deciziile Guvernului”, afirma Ponta.

Dragnea: “Prefectul din acelasi partid cu presedintele Consiliului Judetean”

Conform algoritmului de la locale, PSD primeste 17 prefecturi, printre care Iasi, Bacau, Vrancea si Telorman iar PD-L isi va numi oamenii la 14 prefecturi, printre care Neamt, Cluj, Arad, Caras-Severin si Alba. Mai raman zece judete si municipiul Bucuresti care se vor imparti in mod egal.

PSD si PD-L si-au impartit si functiile din teritoriu. Conform anexelor secrete din protocolul semnat intre cele doua partide, pe langa posturile de ministri, si functiile din administratia locala au fost impartite paritar.

Vicepresedintele PSD, Liviu Dragnea, ajuns intre timp ministrul internelor si administratiei, a propus ca, la fiecare prefectura, prefectii liberali sa fie schimbati din functie si inlocuiti cu oamenii de la PSD sau PD-L in functie de culoarea politica a presedintelui Consiliului Judetean.

Mai exact, „legea lui Dragnea” propunea ca, in judetele in care unul dintre cele doua partide are presedintele consiliului judetean, sa primeasca si prefectul. Conform legii, prefectul are statut de functionar public, deci nu poate fi schimbat, teoretic, pe criterii politice.

Schimbari sub toate guvernele

In 2004, cand la guvernare a venit alianta PD-PNL, prefectii si directorii de companii ai PSD au fost demisi. In ceea ce ii priveste pe prefecti in 2004, ministrul Vasile Blaga, care detinea atunci portofoliul Internelor si Reformelor Administrative, a promovat legea 304, care prevedea ca, din 2006, prefectii sa devina inalti functionari publici. Prin aceasta lege prefectii nu mai pot fi demisi pe criterii politice.

Contrar prevederii acestor legi, in august 2007, cabinetul Tariceanu a schimbat intr-o singura zi sase prefecti, care au fost inlocuiti cu membrii PNL. “Este vorba de o epurare politica a cabinetului Tariceanu, ce i-a vizat pe prefectii care au provenit din randul democratilor”, a declarat la acel moment Vasile Blaga.

Pentru ca Legea 304/2004 prevede ca functionarii publici sa nu fie demisi pe criterii politice, cabinetul Tariceanu s-a folosit de o portita in lege: a aplicat principiul mobilitatii, prin care prefectii pot fi avansati sau mutati de pe functiile detinute.

Astfel, prefectilor PD-L li s-au oferit functii de inspectori guvernamentali sau alte functii, iar in locul lor au fost numiti fosti membri PNL. In 2007, cand finul sau, Alin Tise, a fost schimbat din functie, premierul Boc a catalogat decizia guvernului drept “epurare politica”.

Acum, noul premier si-a schimbat total parerea despre modul in care trebuie numiti prefectii. “Prefectul este omul Guvernului in judet. El face politica Guvernului. Este firesc sa fie om de incredere al Guvernului care sa duca politica acestuia”, a declarat Emil Boc.

• Studiu de caz din guvernarea Tariceanu. La Cluj, spre exemplu, dupa alegerile din 2004, fostul prefect Valentin Cuibus (PSD) a fost inlocuit cu reprezentantul PD-L, Mihail Hardau. Dupa numirea lui Hardau ca ministru al Educatiei, functia de prefect a revenit lui Alin Tise, finul premierului Emil Boc. In 2006, Alin Tise a renuntat la calitatea de membru PD-L si a devinit inalt functionar public. Dupa ruperea Aliantei DA, cabinetul Tariceanu il numeste pe Tise inspector guvernamental, eliberand locul de prefect pentru actualul prefect Calin Platon (fost membru PNL).

Directorul SAR: Care mai este utilitatea prefectilor? E nevoie de manageri

Directorul Societatii Academice Sorin Ionita, specialist in administratie publica, a comentat pentru HotNews.ro fenomenul demiterii functionarilor publici pe criterii politice.

“Aceasta problema apare de fiecare data cand se schimba Guvernul. Trebuie sa analizam ceva mai in detaliu acest fenomen. De exemplu, in cazul prefectilor trebuie pusa intrebarea: care mai este utilitatea lor? Dupa ce legislatia prin care au fost alesi presedintii de Consilii Judetene raportul de forte s-a schimbat.

Prefectii trebuie sa vegheze la respectarea legilor sau sa atace decizii vizibil gresite ale forurilor locale, dar tocmai asta nu se intampla, si atunci care este rolul lor? Cred ca ar trebui in cativa ani, dupa ce se rezolva problema directorilor de institutii deconcentrate, sa vedem daca nu ar fi mai bine ca functia de prefect sa fie desfiintata”, a declarat Sorin Ionita.

In opinia directorului SAR, in cazul directorilor de institutii deconcentrate, solutia este ca aceste functii sa fie ocpupate prin concursuri. “La aceste institutii este nevoie de manageri.

Spre exemplu, de ce nu ar putea un cetatean strain sa conduca o astfel de institutie, pe baza unui concurs si printr-un contract de management? Trebuie pusa pe masa intreaga legislatie a administratiei publice si revizuite altfel se mai face o depolitizare a functiilor, dar vedem ca povestea numirilor pe criterii politice se repeta”, a mai declarat Ionita.

Efectul epurarilor politice: procese pierdute de statul roman

Schimbarile pe criterii politice ale directorilor de institutii publice au produs, de-a lungul timpului, zeci de procese in urma carora statul a platit daune.

La Cluj, spre exemplu, fostul director al DRDP Ioan Petrut a fost demis in 2004, dupa ce Alianta DA a castigat alegerile, in locul sau fiind numit un membru al PD-L. Petrut a actionat in instanta Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania, cea care a emis ordinul de demitere.

In 2007, Petru a castigat procesul, statul fiind obligat sa il repuna in functie si sa ii plateasca daune si salariile retrocativ pe perioda in care a lipsit din functia de director. Compania de Autostrazi a desfiintat insa functia detinuta de Petrut pentru ca acesta sa nu poata fi repus in functie.

Lista demiterilor politice efectuate de noul Guvern

• Ministrul trasporturilor, Radu Berceanu a demis 24 de directori in prima zi de ministeriat. El a declarat public ca singurul criteriu pentru demiterea celor 24 de directori sunt salariile exagerat de mari. Noul ministru al transporturilor a demarat apoi “curatenia” in teritoriu, principalii vizati fiind directorii regionalelor de Drumuri si Poduri.

• Ministrul Sanatatii, Ion Bazac, a demis prin ordin de ministru o serie de directori de spital inca din primele zile dupa instalare. Primii demisi au fost directorii spitalelor  din Giurgiu si Slobozia. Ministrul Bazac nu a prezentat  niciun raport de audit sau vreo evaluare a directorilor de spitale. Directorul demis al Spitalului Judetean Giurgiu a anuntat ca va actiona in instanta ministerul deoarece considera abuziva demiterea sa. Pe 6 decembrie, Bazac l-a demis si pe Cristian Banu (membru PNL), managerul spitalului bucurestean Victor Babes.

• Schimbarile la Interne l-au scos pe tusa pe Oprea. Numirea lui Virgil Ardelean in fruntea DGIPI a declansat un scandal de proportii in PSD, in urma caruia fostul ministru Gabriel Oprea a parasit PSD.  Reamintim ca Virgil Ardelean a mai condus DGIPI si a fost schimbat de catre fostul premier Tariceanu.