Eșec guvernamental în gestionarea prețurilor la gaze și electricitate: Plafoanele sunt prea mari și nu se mai justifică, dar eliminarea lor poate crea și mai mult haos pe piața energetică

Guvernul a insistat să mențină plafoanele la energia electrică și gaze naturale în forma stabilită în primăvara lui 2022, în plină criză energetică, deși era evident că nivelul acestora nu mai are nicio legătură cu evoluția prețurilor din ultima perioadă. Pe piețele spot internaționale, prețurile la gaze și energie electrică au ajuns să fie și de peste zece ori mai mici față de recordurile din 2022. Pe scurt, modul în care sunt aplicate plafoanele stabilite cu aproape doi ani în urmă încurajează practicarea unor prețuri prea mari pe lanțul producător-furnizor, mai ales în condițiile în care autoritățile statului, precum ANRE sau Consiliul Concurenței, sunt inerte în fața unor posibile abuzuri pe piață.

În timp ce piețele europene s-au normalizat, cele din România, de electricitate și gaze, se comportă de parcă am fi în continuare în criză energetică. Însă nici eliminarea plafoanelor nu poate fi făcută pur și simplu, chiar dacă acestea nu se mai justifică, deoarece acest lucru ar putea genera haos și mai mare.Schema a fost gândită greșit de la bun început.

Potrivit informațiilor HotNews.ro, nimeni din Guvern nu vrea să deschidă discuția eliminării plafoanelor, deoarece este un subiect mult prea sensibil și complicat. Nu este exclus ca întreaga problemă să fie împinsă până după alegeri și pasată următorului Guvern, cu tot riscul ca anul viitor să ne trezim cu niște facturi greu de suportat, ca în perioada crizei energetice. Diferența ar fi că doar România s-ar afla în criză energetică, în timp ce restul Europei a revenit de mult la normalitate.

La energia electrică, plafonul este de 0,68 lei / kwh, iar ofertele furnizorilor ajung și la 1,43 lei / kwh

Analizând tarifele actuale de pe piață, se poate constata că plafoanele impuse de Guvern și valabile până în martie 2025 au ajuns să fie mai degrabă prețuri de referință pentru contracte viitoare. La electricitate, furnizorii vin cu oferte noi, pentru contracte pe un an, chiar și peste nivelul plafoanelor, potrivit comparatoarelor de prețuri.

HotNews.ro a analizat ofertele actuale ale furnizorilor și a constatat că cele mai multe depășesc nivelul plafoanelor. De exemplu, dacă cineva din București dorește să încheie acum un contract pe piața concurențială, având consum de 100 kwh/ lună, va găsi oferte cu tarife între 0,77 lei / KWh (cel mai ieftin furnizor) și 1,43 lei / KWh (cel mai scump furnizor).

Însă, legislația prevede că furnizorii au obligația de a factura consumul de energie al clienților finali cu cel mai mic preț dintre prețul final maxim plafonat, prețul contractual și prețul final calculat ca sumă dintre componenta de achiziţie, componenta de furnizare, componentele reprezentate de tarifele reglementate pentru serviciile de rețea și componentele reprezentate de TVA şi accize.

Prețurile contractuale au fost foarte mari mai ales anul trecut. Potrivit datelor Eurostat, România era pe locul 3 în UE la cele mai mari prețuri la electricitate, cu un tarif mediu contractual de 2 lei/ Kwh. Schema de plafonare și compensare pare a fi și cea mai complicată, și cea mai costisitoare din UE.

Prețul este limitat, teoretic, începând de la producători, alții decât regenerabilii, până în 2025. Aceștia sunt obligați să vândă prin MACEE- mecanism de achiziție centralizată de energie electrică, la preț de maximum 0,45 lei/Kwh (90 euro / MWh), la care se adaugă tarifele de rețea, de transport, de distribuție, diverse taxe și marjele furnizorilor. Acest preț este cât cel de pe piața spot și în unele zile chiar peste, motiv pentru care nu-și mai găsește rostul.

Mai departe, prețul este plafonat la consumatorii casnici la niveluri care variază între 0,68 lei/kWh, la un consum lunar între 0 și 100 kWh inclusiv, și maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh. La consumatorii noncasnici, plafonul este de maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh.

Limitările au fost stabilite prin celebra OUG 27/2022, modificată de nenumărate ori, deoarece Guvernul nu găsea forma corectă pentru aplicarea schemei de plafonare-compensare. La cum arată piața acum, forma corectă nu a fost găsită niciodată.

La gaze, plafonul este 0,31 lei/ Kwh, iar ofertele unor pot ajunge la 0,33 lei/ Kwh

La gaze, ofertele furnizorilor pentru contracte pe un an pornesc de la 0,31 lei/ Kwh (cei mai ieftini furnizori, adică majoritatea lor), atât cât este plafonul, și pot ajunge la 0,33 lei / Kwh la cei mai scumpin furnizori. În cazul gazelor, producătorii trebuie să vândă pentru acoperirea consumului intern la preț limitat de 0,15 lei / kWh (30 euro / MWh).

Teoretic, consumatorul nu simte direct prețurile crescute artificial. Indirect, da. Diferențele între prețul mediu de achiziție și cele facturate sunt suportate de stat, prin compensări către furnizori, adică, într-un final, tot de către consumator. Până acum, statul a plătit către furnizorii de electricitate și gaze peste 23,3 miliarde lei.

Paradox – Forma actuală a plafoanelor nu mai este justificată, însă eliminarea lor ar crea haos, iar facturile ar fi uriașe comparativ cu perioada de dinaintea crizei

Dacă, prin absurd, Guvernul ar decide să elimine plafoanele, consumatorii casnici ar plăti brusc prețul din contract. Având în vedere că aceste contracte sunt valabile pe o perioadă de un an, în cazul eliminării plafoanelor, consumatorii ar fi facturați cu prețul contractual.

Astfel, chiar dacă nu ne mai aflăm în criză și am reveni la situația de dinainte de aceasta, consumatorii români ar plăti facturi mult mai mari decât înainte de explozia prețurilor.

Prețurile contractuale de acum, de cel puțin trei ori mai mari decât cele de dinaintea crizei, deși piețele au revenit la nivelurile normale

La energia electrică, în ianuarie 2021 puteau fi încheiate contracte pe un an cu 0,25 lei / kwh, adică la preț de trei ori mai mic decât cea mai ieftină ofertă de acum. Culmea este că în ianuarie 2021, prețurile pe piața spot explodaseră, ajungând și la 300 euro / MWh, în contextul unei liberalizări gestionate haotic de către ANRE.

La gaze, de exemplu, ar putea fi chiar de peste trei ori mai mari. În noiembrie 2020 putea fi încheiat un contract cu un anumit furnizor, pe o perioadă de un an, cu 0,09368 lei / Kwh, preţ cu servicii de transport incluse. Un alt contract, cu alt furnizor, a fost încheiat în ianuarie 2021, tot pe un an, contract cu 0,06 lei / Kwh. Cu acest furnizor, prețurile contractuale au fost ajustate, ulterior, la 0,45 lei / Kwh, în 2022, iar ultimul preț contractual la 0,75 lei / kwh, valabil la nivelul lunii decembrie 2023.

Și în martie 2025, situația va fi aceeași, deoarece nu există semne că Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) sau Guvernul în general lucrează la găsirea unei soluții de eliminare treptată a schemei, astfel încât să nu fie creat haos pe piață. Până și furnizorii se gândesc cu îngrijorare la momentul eliminării schemei de plafonare- compensare, anticipând un nou moment de criză energetică, dar, care, de data aceasta, ar afecta doar piața românească.

Prețuri de peste zece ori mai mici pe burse, plafoane la nivel de criză energetică

Chiar dacă ne aflăm în plină iarnă, când cererea de electricitate este mai ridicată, prețurile pe piețele spot internaționale, la energia electrică, sunt în continuă scădere, ajungând luni la valori de 50 euro / MWh în Germania sau 70 euro în Polonia, cât erau și înainte de criză. Chiar și în România, pe bursa OPCOM, unde în mod paradoxal se tranzacționează la valori mai mari decât în vest, cotațiile au ajuns în jurul valorii de 80-90 euro / MWh.

Practic, sunt valori care arată că piața s-a calmat, că UE a ieșit din criza energetică. Să ne amintim că în vara lui 2022, în vârf de criză energetică, cotațiile la energia electrică depășeau 550 euro / MWh. Enorm, dacă este să ne raportăm la prețurile de acum.

La gaze, prețurile pe bursa TTF de la Amsterdam, reprezentativă pentru piața europeană, prețurile sunt în continuă scădere, ajungând la nivelul de 26 euro / MWh. Sunt estimate scăderi în continuare, existând posibilitatea ca în următoarele luni să ajungă chiar la un nivel de circa 15 euro / MWh, ca în 2020, în condițiile în oferta este abundentă, pe fondul importurilor de gaze lichefiate, depozitele de gaze sunt încă pline, în jur de 75%, am trecut deja de mijlocul sezonului rece, iar temperaturile nu sunt foarte scăzute.

Pe bursa românească BRM, cotațiile la gaze sunt peste cele europene, în jur de 29 de euro / MWh. Dar, chiar și așa, acestea au ajuns să fie sub limita de 30 euro/ MWh impusă producătorilor.

Controalele ANRE la furnizori, praf în ochi

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunța, în decembrie, că au fost făcute controale la furnizori pemtru a verifica în ce măsură este respectată OUG 27/2022 privind schema de plafonare- compensare. Președintele ANRE, George Niculescu, a organizat chiar și o conferință de presă pentru a spune că a amendat trei mari furnizori, cu 18 milioane de lei, pentru nerespectarea OUG 27/2022, însă nu a spus și cine sunt aceștia.

În realitate, cei trei mari furnizori nu sunt chiar printre cei mai reprezentativi de pe piață. MET România Energy, Transenergo Microhidro și MVM Future Technology, potrivit Focus Energetic.

Potrivit surselor HotNews.ro, de fapt, anunțul legat de aceste amenzi a fost doar „praf în ochi” pentru a acoperi cazuri mult mai mari de nerespectare a legislației.

Reamintim că HotNews.ro a scris în exclusivitate o serie de articole despre creșterea prețurilor la gaze și energia electrică, în timp ce pe piețele europene acestea scad, și despre cum subvenționează statul profiturile uriașe ale furnizorilor.

HotNews.ro a mai scris că ANRE se află în pline acțiuni de control la 6 mari furnizori de energie electrică, la principalii 3 mari furnizori de gaze, dar și la traderi. Potrivit unor răspunsuri transmise la solicitarea HotNews.ro, ANRE a observat că unii furnizori au raportat valori mari în contractele cu clienții finali, iar cantități de energie au fost vândute succesiv, cu scopul de a crește prețul. Companiile riscă amendă de până la 5% din cifra de afaceri.

Sursa foto: Dreamstime.com