Este benefică adoptarea tacită a actelor normative?

Spațiul publicistic românesc a fost ”invadat” în dimineața zilei de 29 aprilie 2020 de discuții despre adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unei propuneri legislative privind autonomia Ținutului Secuiesc. În timp ce prim ministrul Ludovic Orban afirmă că adoptarea tacită a fost un rezultat al eșecului de a fi inclus actul normativ pe ordinea de zi, alți parlamentari PNL reclamă ”un troc politic ascuns, între PSD și UDMR”.

Dincolo de efuziunile naționaliste asociate cu această propunere legislativă, rămâne următoarea întrebare: cum de s-a ajuns în situația în care o inițiativă legislativă cu care nici unul din principalele partide parlamentare nu este aparent de acord să treacă la camera decizională? Răspunsul se află în procedura adoptării tacite, care va constitui subiectul acestui articol.

Scurt istoric

În Constituția din 1991 prevederea adoptării tacite nu era menționată. Aceasta este o adăugire din 2003, când în Articolul 73 al Constituției s-a introdus următoarea precizare: ”Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile. Pentru coduri și alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depășirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate”. Ulterior, Regulamentele celor 2 Camere ale Parlamentului au integrat această prevedere. Astfel, citim în Regulamentul Senatului că:

”Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege în termenul prevăzut de Constituție, proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de inițiator”.

O prevedere similară este în vigoare și la Camera Deputaților:

”Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile; pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile, iar pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă de 30 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate şi se trimit Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.”

Este oportună adoptarea tacită?

O analiză pertinentă realizată de Open Politics prezintă mai multe justificări pentru introducerea acestei reglementări. Modificarea Constituției a fost menită să facă procesul legislativ mai rapid și mai previzibil, astfel încât, ”indiferent de numărul și natura blocajelor din prima cameră sesizată […] legea să fie trimisă la camera decizională într-o perioadă de timp rezonabilă”. Totuși, aceeași analiză plasează și un semn de întrebare asupra acestei prevederi sui generis în Uniunea Europeană. Conform autorilor, adoptarea tacită a actelor normative este de obicei o procedură rezervată camerelor cu atribuții consultative. Autorii menționează și 3 moduri în care putem privi adoptarea tacită: drept o modalitate de a controla agenda parlamentară de către partidele majoritare, drept o consecință neintenționată a unei planificări defectuoase la nivelul Biroului Permanent, sau ca și urmare a lipsei cvorumului. Concluzia autorilor este că procedura adoptării tacite transformă de facto sistemul bicameral într-unul unicameral (deși alți autori consideră că adoptarea tacită nu periclitează sistemul bicameral) și ”diminuează calitatea procesului legislativ” prin ignorarea parlamentarilor din camera ignorată, specialiștilor din societatea civilă sau a mediului privat.

În Plenul Senatului din data de 23.04.2020 s-a luat notă de adoptarea tacită a nu mai puțin de 79 (!) de inițiative legislative. Dintre acestea, unele sunt deosebit de importante pentru activitatea economică (precum o propunere legislativă modificând condițiile de numire a managerilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, societăților comerciale, financiare, de asigurare sau o propunere ce vizează stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii), în timp ce altele vizează chiar securitatea națională (precum o propunere legislativăce modifică Legea nr. 129/2019 pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului). Într-adevăr, situația în care se află România este una excepțională (activitatea normală a Parlamentului a fost întreruptă de criza COVID-19, s-au schimbat prioritățile Parlamentului și ale Guvernului), dar adoptarea tacită a unui val de inițiative nu este o noutate. Sute de inițiative au fost adoptate tacite în ultimii ani.

Având în vedere aceste lucruri, se pot pune 2 întrebări: este oportună procedura adoptării tacite? Dacă nu, cu ce ar putea fi înlocuită? Să facem un exercițiu de imaginație și să vedem ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista această procedură. În Constituția din 1991, de exemplu, nu se menționau termene în care Camerele trebuiau să se pronunțe cu privire la proiectele de lege sau propunerile legislative. Această variantă are vădite carențe, dintre care cea mai importantă este probabil că ar fi o manieră foarte ușoară de ignorare a unor inițiative legislative ce ar putea fi importante, dar care nu sunt compatibile cu prioritățile partidelor dominante. Varianta menținerii termenelor, fără a se preciza ce se întâmplă la expirarea acestora, nu poate fi una eficientă. Varianta opusă celei existente, cu respingerea tacită a inițiativelor nediscutate, poate de asemenea să ducă la abuzuri și la ignorarea anumitor inițiative legislative. Ce soluții putem avea?

Una din potențialele soluții o constituie obligativitatea discutării inițiativelor legislative în plen la momentul expirării termenelor, ceea ce ar însemna, practic, înscrierea lor pe agenda discuțiilor nu doar pentru a se lua act de adoptarea tacită, ci pentru dezbaterea lor efectivă. Astfel, toate inițiativele legislative ar ajunge să fie dezbătute, iar bicameralitatea nu ar fi afectată. Principalul neajuns ar fi că asta ar presupune alocarea unui timp semnificativ mai mare dezbaterilor din plen. Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar realiza cvorumul în ședințele respective? Nu putem risca înghețarea activității parlamentare prin supraaglomerarea agendei. Soluția este una imperfectă, dar care mai poate tempera din consecințele neintenționate ale actualei proceduri legislative: dacă inițiativa legislativă al cărei termen a trecut nu este discutată în 2 sau 3 ședințe, atunci va fi adoptată tacit. Nu este o soluție perfectă, dar este o soluție ce îi poate responsabiliza pe parlamentari. Ori, în perioada următoare intuiesc că o atenție mult mai mare va fi acordată de societatea civilă procedurii adoptării tacite, ceea ce ar constitui de asemenea o metodă de responsabilizare și de stimulare a dezbaterilor parlamentari. Ori, cel puțin, așa îmi place să cred.

Concluzie

Procedura adoptării tacite a actelor normative a ajuns iar în prim-planul dezbaterilor publice. Carențele acesteia sunt mai evidente ca niciodată, mai ales în condițiile în care se ajunge la derapaje naționaliste, la mesaje problematice transmise de președintele României și de reprezentanții principalelor partide. O soluție imperfectă o poate constitui o modificare a legislației, prin obligativitatea discutării inițiativelor legislative în plen la momentul expirării termenlor, dublată de o prevedere a adoptării tacite dacă actul în cauză nu este discutat după 2 sau 3 ședințe de plen.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Este benefică adoptarea tacită a actelor normative?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”