Este Romania imuna la sindromul Ninja?
Sindromul creditelor Ninja, imprumuturi acordate pe baza unor venituri si garantii incerte, cu dobanzi majorate spre a reflecta riscul, a dus la criza pietei imobiliare din SUA. Nu putem vorbi inca de o situatie similara la noi, insa relaxarea conditiilor de creditare de catre tot mai multe banci introduce treptat germenii sindromului.
In Statele Unite ale Americii creditele Ninja au crescut rapid. Daca in 2003 reprezentau doar 8% din totalul creditelor ipotecare acordate, in 2005 procentul a urcat la 22%.
Principala caracteristica a acestor imprumuturi a reprezentat-o dobanda scazuta pe primii 2-3 ani, ce urma ulterior sa fie ajustata prin aplicarea unei marje consistente peste LIBOR sau peste dobanda la obligatiunile de stat americane de un an.
Insa, dobanda de referinta de pe piata americana a cunoscut in 2007 o crestere de pana la 5,25% fata de minimul de 1% inregistrat in perioada 2003- iunie 2004.
Aceasta crestere a dobanzii de referinta a avut efecte directe in ajustarea dobanzilor la creditele Ninja, iar rata de neperformanta a ajuns de la 6% in 2005 la aproape 14% in 2007. In aceste conditii a crescut si numarul de case ipotecate scoase la vanzare pentru recuperarea sumele nerambursate.
Iar suplimentarea consistenta a ofertei de case a determinat scaderea pretului locuintelor si implicit a valorii avutiei proprietarilor.
Efecte ale sindromului
Pentru marea majoritate a americanilor, locuinta din proprietate este deseori singura avutie lichida si consumabila, prin faptul ca poate constitui garantie la obtinerea creditelor de consum. Reducerea valorii acestor garantii se traduce implicit prin obtinerea de credite de consum mai mici si consum general mai redus.
Cererea prea mica de locuinte in comparatie cu oferta mare duce implicit la declinul sectorului de constructii rezidentiale precum si a sectoarelor conexe: materiale de constructii, bunuri de folosinta indelungata, servicii imobiliare si de finantare imobiliara. Declinul acestor sectoare inseamna somaj, venituri mai mici, scaderea consumului si implicit a produsului intern brut.
INTERVIURILE HotNews.ro