Euronews: Candidatul pro-european Maia Sandu câștigă. Alegerile din Moldova, un referendum privind direcția în care se îndreaptă țara

Victoria candidatului opoziției Maia Sandu în alegerile prezidențiale din Republica Moldova este de așteptat să fie primită cu mare căldură de UE, notează Euronews care face o scurtă radiografie a situației din zonă. De altfel, alegerile au fost percepute pe plan extern ca un referendum esențial: Rusia sau Uniunea Europeană? Iar cetățenii, mai ales cei din diaspora care au venit masiv la urne, au decis că privesc spre Europa. Este doar pentru a doua oară în istoria modernă a Republicii Moldova când președintele este ales prin vot direct, popular.

Înainte de 2016, președintele era ales de Parlament, amintește Euronews.

Candidatul pro-european al opoziției, Maia Sandu, a reușit să-l devanseze pe președintele în funcție Igor Dodon, în alegerile din Republica Moldova, urmând să ocupe cea mai înaltă funcție în stat. Sandu, care a pierdut alegerile prezidențiale în 2016, în fața lui Dodon, la distanță de doar 70.000 de voturi, a fost propulsată în victoria de acum grație unei prezențe masive la urne, în special a moldovenilor din diaspora. În jur de 1,2 milioane de cetățeni au venit la urne și în al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc duminică.

Moldova, o fostă republică sovietică cu o populație de 3,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, este cea mai săracă națiune din Europa. Acesta este și principalul motiv pentru care, în ultimii ani, sute de mii de moldoveni au ales să plece din țară în căutarea unui loc de muncă mai bun și a oportunităților.

În 2015, țara a fost zguduită de uriașul scandal de corupție, după ce un miliard de dolari a ”dispărut” din depozitele celor trei bănci naționale. Vorbind în ziua alegerilor, Sandu a spus: „Astăzi aveți puterea de a-i pedepsi pe cei care v-au furat, care v-au condamnat la sărăcie și v-au forțat să vă părăsiți casa”.

Sandu, 48 de ani, a fost premierul Rep. Moldova și este lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, fiind cunoscută pentru orientarea pro-europeană fermă și având sprijinul capitalelor europene, în mod special, al Bruxelles-ului, comentează Euronews.

Prin contrast, Dodon a fost susținut de Vladimir Putin și, din 2016 și până acum, a apropiat țara tot mai mult de Rusia.

În cadrul alegerilor, au existat temeri privind eventuale fraude electorale, mai ales în regiunea separatistă Transnistria, unde au existat precedente cu cetățeni plimbați peste graniță pentru a vota canidați pro-ruși.

Duminică, veterani ai războiului dintre Moldova și Transnistria, din 1992, au patrulat drumurile care despart cele două zone pentru a se asigura că episodul autocarelor cu ”votanți” nu se repetă, mai notează sursa citată. De altfel, autoritățile au impus interdicție astfel încât un autoturism nu avea voie să transporte mai mult de opt persoane în ziua alegerilor.

Rusia vs Europa

În lunile recente, Dodon a fost favoritul cursei elecorale în presa partizană, în condițiile în care majoritatea posturilor TV și a site-ruilor sunt controlate de grupuri pro-ruse. În același timp, se aștepta ca minoritatea rusă să participe masiv la votul de duminică, în favoarea președintelui în exercițiu.

În pofida sprijinului masiv din partea presei, pe 1 noiembrie, când a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, Sandu a câștigat 36%, în timp ce Dodon a obținut 33%, date care sugerau că lidera opoziției are un avans important, pronind cu prima șansă.

Pe plan extern, alegerile prezidențiale au fost interpretate ca un referendum privind direcția în care se îndreaptă țara: Rusia sau Uniunea Europeană.

Vladimir Putin a ieșit să îl sprijine pe Dodon.

Cu toate acestea, atât în Moldova cât și în rândul diasporei, principala miză a alegerilor a ținut de problemele economice, și mai puțin de cele din domeniul geopolitic, scrie euronews.

La fel ca restul Europei, țara s-a luptat cu pandemia de coronavirus, iar restricțiile impuse pe această perioadă au lovit puternic economia.

Victoria lui Sandu este de așteptat să fie privită cu mare căldură de UE, în contextul în care țara a semnat un acord de asociere în 2014.