Europa trece de la încurajarea plăților cu cardul la revenirea la cash. Cum se poziționează România, țară în care la Parlament se dezbat 3 proiecte de legi pe tema plafonării numerarului

Se constată o tendință de creștere a inițiativelor care vizează utilizarea numerarului, a spus vineri la o conferință de specialitate Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR, dând exemplul Băncii Centrale a Germaniei și a Danemarcei, care acordă accesului la numerar un rol extrem de important.

De asemenea, amenințările informatice fac destul de costisitoare acoperirea securității tranzacțiilor. „Numerarul rămâne o piesă de bază în sistemul financiar, în special acolo unde infrastructura pentru plăți electronice nu este suficient de dezvoltată sau unde nivelul de educație financiare este unul scăzut. Deși tehnologia avansează rapid și vedem o creștere a plăților electronice, pentru mulți oameni accesul la numerar rămâne o provocare. Mai ales dacă ne gândim la persoanele cu deficiențe de vedere sau la cei cu niveluri scăzute de alfabetizare financiară”, a spus Păunescu.

Banii cash – fie că sunt folosiți pentru a cumpăra lucruri, fie pentru a economisi – sunt esențiali pentru categoriile de oameni care pur și simplu cred în utilizarea banilor pentru așa ceva. Faptul că simt banii fizic în buzunar le dă importanță și un sens social și cultural mai bine conturat decât banii de pe card.

„Plățile în numerar pot fi limitate de unele state pentru motive de interes public , dar fără să conducă la eliminarea numerarului”, spune șeful Juridicului din BNR, care a exemplificat cu cazul Franței: acolo, plafonul pentru plățile cash efectuate de către consumator este de 1.000 euro.

„Dacă se depășește acel plafon, se aplică o amendă de până la 5% din suma plătită peste plafon, care se împarte între consumator și respectivul comerciant care a acceptat plata. În Slovacia, plafonul pentru plățile în numerar este de 5.000 euro, atât pentru plățile dintre comercianți, cât și pentru plățile de la consumatori către comercianți. În ceea ce privește persoanele fizice, limita maximă este de 15.000 euro”, spune Păunescu.

Există și țări fără astfel de plafoane. Spre exemplu, în Germania nu există o limită pentru plățile numerar, însă comercianții care acceptă plăți superioare valorii de 10.000 euro trebuie să identifice cumpărătorul respectiv. În cazul Irlandei, deși nu există plafoane stabilite la nivelul legislației, există unele limitări în practică, la nivel de comercianți.

Numărul statelor în care nu există restricții pentru plățile cu numerar este destul de redus; putem aminti de cazul Țărilor de Jos, dar acolo oamenii plătesc în mod obișnuit cu cardul, indiferent că vorbim de un mic magazin sau comercianți mari. De asemenea, Austria, Luxemburg, Cipru și Islanda sunt țările care la nivelul Uniunii Europene nu au plafoane stabilite pentru plățile cu numerar.

Cum stă România – initiative care ar putea fi plasate într-un context mai degrabă electoral

Banca Centrală Europeană a adoptat recent o serie de avize referitoare la proiecte care au avut ca obiect fie limitarea plăților în numerar pentru contribuții publice de asigurări sociale (cazul Slovaciei) fie excluderea posibilității de cumpărare a proprietăților imobiliare cu numerar- cazul Greciei. Au existat unele inițiative care vizau impactul accesului la numerar mai exact al reducerii acoperirii geografice cu bancomate sau reducerea serviciilor cu numerar la sucursale bancare : Franța, Ungaria și Țările de Jos.

În Senat așteaptă să fie discutate 3 inițiative legislative cu privire la soarta numerarului: cea mai recentă e cea depusă de AUR înainte de Crăciun. Proiectul are un aviz negativ din partea BNR, dar asta nu împiedică parcurgerea întregului proces legislativ.

Un alt proiect este depus de liberali, cu o lună înainte de proiectul AUR, care și el e avizat negativ de BNR, dar care își continuă parcursul legislativ.

În sfârșit, un al treilea demers aparține USR, fiind depus aproximativ simultan cu cel al social-democraților.

Rolul unei bănci centrale tradiționale este de a se asigura că la nivelul economiei există suficient numerar pentru a putea face economia să funcționeze în parametri normali.

„Este de remarcat și necorelarea inițiativelor legislative existente cu cadrul normativ în vigoare. Nu prea se ține cont de ceea ce există. Pur și simplu se emit niște proiecte de acte normative care n-au legătură cu ceea ce există în acest moment. Se emit proiecte de acte normative ca reacție la alte proiecte. Multitudinea inițiativelor la nivel național aflate în diverse stadii ale procesului legislativ vizează aspecte distincte ale aceluiași act notmativ fie se bat cap în cap, fie nu se corelează riscă să riscă să genereze o situație de incoerență și instabilitate legislativă, evident contrar a principiului securității juridice”, spune Alexandru Păunescu

În România au existat 3 inițiative legislative recente care au vizat legea 70/2015, fie în sensul abrogării în integralitate, fie în sensul modificării plafoanelor în vigoare pentru operațiunile cu numerar. Aceste initiative mai ales cea cu privire la abrogarea Legii 70 ar putea fi plasată într-un context mai degrabă electoral. Una dintre initiative avea în vedere la revenirea la limitele maxime optimizate prin majorarea plafoanelor stabilite anterior , fără a ține cont de ralitățile de azi. Ambele au fost respinse de Senat, spune Păunescu.

Obiectul alte inițiative în domeniu aflat pe ordinea de zi a Senatului constă în majorarea plafoanelor existente. Modificarea în acest caz este motivată de necesitate a corelării valorii plafoanelor stabilite cu cerințele realități economice actuale. Se dorește majorarea de la 5.000 lei la 10.000 lei de persoană pentru încasări, respectiv de la 10.000 la 20.000 de persoană pentru plăți.

De menționat că nu s-a pus niciodată problema în România și niciun stat din cadrul Uniunii Europene de interzicere a plăților cu numerar, spune Păunescu.

Într-un raport publicat de BNR, instituția emitentă de monedă arată că deși numărul de ATM-uri per 100.000 locuitori este comparabil cu alte țări din regiune, specificul național (procentul ridicat al populației din mediul rural, care utilizează cu precădere numerar) impune o tranziție graduală către soluții digitale de plată, cu menținerea unei prezențe adecvate în teritoriu.

Isărescu: Ajung în Suedia și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: „Nu mai e!” Au lăsat-o mai moale

Guvernatorul BNR explica acum câțiva ani că în cultura în care am fost formați, ne place să simțim fizic banii în buzunar, funcția de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isărescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societății fără numerar.

„Am auzit că dispar banii fizici. Când Banca Suediei, cea mai veche bancă centrală, a sărbătorit 300 de ani, spuneau înainte că Suedia va deveni prima țară cashless society (n.red. societate fără numerar). Ajung acolo și întreb cum e cu cashless society. Îmi zice: «Nu mai e!» Au lăsat-o mai moale. Mi-au zis că au vreo 2 milioane de pensionari care vor să plătească în continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isărescu. „Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar că o bună parte din populație preferă plățile în bancnote, a mai spus guvernatorul BNR