Europarlamentari romani, despre Europa cu doua viteze: Raportul Verhofstadt slabeste puterea Parlamentului European in negocierile pentru Brexit

​Disputa legata de o Europa cu doua viteze s-a intensificat in ultimele saptamani in special din cauza unei rezolutii aprobata de Parlementul European, care ar fi urmat sa contureze diferentieri intre statele din zona euro si cele din afara acestei zone. Cum vad cativa parlamentari romani de la Bruxelles adoptarea acestei rezolutii si ideea de Europa cu doua viteze.

Ideea unei Europe cu doua viteze, atat de dezbatuta in ultimii ani, a reaprins, recent, discutiile, in special odata cu aprobarea unor rezolutii in Parlamentul European, referitoare la reforma tratatelor europene. Una dintre rezolutii, redactata de europarlamentarul belgian Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, propunea, intre altele, ca dupa ce este adoptata o capacitate bugetara pentru zona euro, iar Parlamentul European si Consiliul voteaza chestiuni specifice zonei euro, toti deputatii sa poata vota; dar sa fie avut in vedere, ca posibila abordare, un vot diferentiat: voturile deputatilor europeni alesi in zona euro sa fie luate in considerare, iar cele ale deputatilor din tarile non-euro sa fie doar consultative. Articolul referitor la votul diferentiat a fost scos in cele din urma din forma finala a rezolutiei, cu toate acestea majoritatea europarlamentarilor romani au votat impotriva acestei rezolutii.

“Momentan, discutia legata de Europa cu doua viteze se refera doar la buget pentru ca s-a inventat aceasta capacitate fiscata sau capacitate bugetara si apoi au incercat sa o transforme in buget – zona euro. Am intervenit si am negociat cu ei si am spus ca noi nu acceptam buget pe zona euro pentru ca nu este clar ce inseamna aceasta capacitate bugetara pentru zona euro”, spune Marian-Jean Marinescu, deputat in Parlamentul European, in Grupul Partidului Popular European.

In schimb, tot din partea PPE, europarlamentarul Cristian Preda sustine ca teoria conform careia o Europa cu doua viteze exista deja si ca acest raport Verhofstadt nu facea altceva decat sa introduca o diferentiere suplimentara, o traducere politica mai ampla a diferentierilor existente deja.

Europa cu doua viteze exista deja. Pentru ca exista o zona euro si o zona non-euro. Nici noi, nici altii nu vrem sa intram prea curand in zona euro. Noi nu mai avem un calendar, iar altii nu mai vor sa intre niciodata in zona euro. Asta arata ca ne complacem in aceasta Europa cu doua viteze. La fel e si cu Schengen: noi suntem in afara, in timp ce altii sunt inauntru, inclusiv tari care nu sunt in UE (precum Islanda sau Elveția). Asta e alta dovada ca nu avem o singura Europa.

Verhofstadt voia sa introduca diferentieri politice foarte nete intre cei care sunt in zona euro si cei care nu sunt. Ar fi o consacrare politica si juridica a unei stari de fapt, pentru ca exista deja state care sunt si altele care nu sunt in zona euro. Verhofstadt voia sa marcheze politic aceasta diferenta, iar argumentul lui era, daca o marcam politic o sa ii incitam pe Polonezi, Maghiari, Romani si ceilalti sa intre in zona euro. Nu cred ca se va intampla asa.

Pana la urma aceasta diferentiere a fost scoasa din raport. Unul dintre argumentele pe care le-am folosit ca sa fie scoasa a fost: cum sa acceptam ca in acest Parlament, din care facem parte si noi, si voi, in care suntem alesi direct si noi si voi, voi sa aveti mai multe drepturi electorale decat noi intrucat sunteti eu zona euro? Nu exista niciun parlament in lume in care sa avem astfel de scindari., spune Cristian Preda.

Marian-Jean Marinescu este de parere ca cele trei rezolutii adoptate saptamana trecuta in Parlamentul European trebuie analizate impreuna:

Cele trei nu trebuie judecate separat. Propunerile lui Verhofstadt se pot pune in aplicare doar in cazul unei schimbari de Tratat. El face o propunere de o noua conventie, ceea ce in aceasta perioada, sa faci o conventie ca sa schimbi Tratatul de baza al Uniunii ar fi destul de complicat, in acest caz ar aparea tot felul de idei, pentru ca acolo ar fi implicate guvernele, parlamentele nationale, diferitit experti, ar fi un fel de adunare constituanta. Iar in acest moment sunt tot felul de guverne prin Europa, in unele exista diversi populisti, altora le e frica de populisti, drept urmare nu cred ca se poate ajunge la o astfel de chestiune.

Cristian Preda sustine ca astfel de discutii o mare parte dintre ideile sustine in raportul Verhofstadt labeste puterea Parlamentului European in negocierile pentru Brexit.

Profitand de desemnarea lui ca negociator din partea Parlamentului, Verhofstadt a fortat adoptarea acestui raport despre care se discuta de multa vreme si care putea sa fie amanat, si anume dupa ce Brexitul se consuma. Ar fi fost mai bine, pentru ca noi suntem acum intr-o ceata totala in privinta Brexitului, iar raportul lui Verhofstadt, asa cum este el adoptat, nu ne ajuta sa avem o pozitie puternica de negociere cu Londra.

Este aberant sa discutam intr-un mod atat de vag si de confuz despre viitorul Europei inainte de a porni o discutie cu britanicii. Este o slabire a pozitiei noastre in negocierie. Mai mult, daca va uitati la votul final, a fost un vot foarte strans. Noi aici votam de obicei cu majoritati de 75-80%, majoritati foarte ample, pentru ca stam luni, saptamani, ani pentru a ajunge la un sprijin semnificativ. In general, urmam o logica de compromis foarte larg. Acest raport a trecut la limita, adauga Preda.

Rezolutia lui Verhofstadt a fost aprobata cu un scor foarte strans: 283 de voturi pentru, 269 impotriva si 83 de abtineri.

Ideea de Europa cu doua viteze va face decalajele de dezvoltare dintre nucleul dur si tarile mai sarace ale UE sa se adanceasca, este de parereVictor Bostinaru, vicepresedinte al Grupului S&D: Uitati-va ca in perioada de criza s-a produs doua tipuri de decalaje, in interiorul statelor membre, dintre regiuni mai bogate si mai sarace, sau dintre cei mai bogati si cei saraci in interiorul fiecarui stat membru. Iar pe de alta parte a crescut decalajul dintre tarile mai bogate si cele mai sarace. Oficializarea acestei realitati prin dezicii politice n-ar face decat sa osifice categoria de nucleu dur si de periferie a Uniunii Europene. Or daca acceptam ca economic acest lucru nu este justificabil din punct de vedere politic, o asemenea decizie din perspectiva legilor europene din 2019 este cea mai nesperata munitie care se da fortelor populiste, nationaliste, atnieuropene intr-un moment de mare incertitudine la nivel global.

Este un pericol real ca in momentul acela, in 2019, sa vedem o crestere si mai mare a acestor forte politice, cu riscul de a pregati colapsul Proiectului European, pentru ca un Parlament ostil chiar si in ipoteza in care ar lucra cu o Comisie superba (ceea ce e greu de obtinut in realitate) tot va fi un factor frenator enorm, a mai adaugat Bostinaru.