Sari direct la conținut

Europenii cauta modalitati de contracarare a propagandei rusesti, dar marja de manevra e limitata

HotNews.ro

Europenii vor sa treaca la ofensiva pentru a contracara campaniile de dezinformare ale Rusiei, pe fondul crizei ucrainene, dar descopera ca au o marja limitata de manevra, scrie AFP.

In Rusia, „UE este descrisa drept o conspiratie a homosexualilor” si „vechile mituri ale Razboiului Rece despre NATO au revenit”, afirma Robert Pszczel, purtator de cuvant al Aliantei la Moscova.

„Propaganda este foarte invadatoare! 90% dintre rusi privesc televiziunea nationala, iar cei care critica regimul nu o privesc”, adauga el.

Informatiile eronate din presa rusa sunt denuntate in mod regulat de ONG-uri, precum StopFake.org, care monitorizeaza si presa ucraineana. La inceputul lui aprilie, mai multe televiziuni rusesti au relatat incontinuu cazul unei fetite de 10 ani care ar fi fost ucisa de un bombardamant al armatei ucrainene. BBC a descoperit ca toata povestea era falsa cand a incercat sa-i gaseasca cadavrul, pentru ca in cele din urma un ziarist rus sa recunoasca ca a fost obligat sa difuzeze aceasta „stire”.

Presa internationala a descris in repetate randuri activitatile „troll-ilor” din Sankt-Petersburg, persoane platite pentru a difuza pe retelele de socializare informatii favorabile Kremlinului, si care descriu autoritatile din Kiev drept „fasciste” si isi bat joc de liderii occidentali.

Presa rusa este accesibila pentru cetatenii UE, in special pentru importantele minoritati rusofone din tarile baltice. In Lituania, autoritatile au interzis televiziunea ruseasca RTR Planeta, acuzata de „incitare la ura, agresiune si difuzare de informatii tendentioase”.

Sefii de stat si de guvern din Europa vor examina, la finele lui iunie, „un plan de actiune” pentru a „contracara campaniile de dezinformare conduse de Rusia”, elaborat sub coordonarea serviciului diplomatic al UE.

„Ceea ce este sigur e ca nu va dispune de mijloacele de actiune ale rusilor”, afirma surse din acest serviciu. Ideea este de a urmari mai bine informatiile difuzate in Rusia, pentru a raspunde mai repede, in limba rusa, pe site-urile si pe conturile oficiale de Twitter ale UE, pentru a oferi un mesaj „puternic, corect si clar”, acordand de asemenea mai multe interviuri presei ruse.

„Nu este contra-propaganda, mai degraba o modalitate de a enunta mai bine fapte si realitati”, asigura un inalt responsabil european.

NATO, foarte activ in acest domeniu, a trecut la actiune. Serviciul sau de presa – circa 20 de persoane la Bruxelles – s-a confruntat anul trecut cu un numar de cereri de informatii de patru ori mai mare.

Purtatoarea de cuvant a Aliantei, Oana Lungescu, trimite in mod regulat informatii pe mail, Twitter sau prin intermediul site-ului NATO, imediat ce presa rusa difuzeaza informatii incorecte, cum ar fi cazul sistemului antiracheta din Romania si Polonia, „care nu este indreptat impotriva Rusiei”. Alianta publica de asemenea informatii pentru a „demonta miturile”.

„Ar lua prea mult timp si energie sa raspunzi la toate minciunile, asa ca incercam sa atacam miturile de baza si stirile false”, explica ea.

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, rusofon, reactioneaza direct la unele minciuni, pe Twitter. Pentru a „obiectiviza” dezbaterea, Alianta publica harti, infografice, videoclipuri sau fotografii. NATO invita, de asemenea, ziaristi rusi sa asiste la reuniunile ministeriale.

Foarte ofensiv, comandantul sef al fortelor aliate in Europa, americanul Philip Breedlove, critica fara incetare prezenta trupelor rusesti in Ucraina. El a publicat de doua ori fotografii din satelit pentru a dovedi implicarea Rusiei in conflict.

Capcana, subliniaza Nick Cull, profesor la Universitatea din Carolina de Sud, ar fi ca occidentalii „sa joace rolul rusofobilor” imaginati de consilierii de comunicare ai Kremlinului. „In schimb, a arata clar ca nu corespund stereotipurilor este o strategie de contra-propaganda excelenta”, crede el.

Uniunea Europeana, „soft power” prin excelenta, intentioneaza sa sustina o parte a presei ruse pentru a putea deveni mai „vizibila”, explica un ambasador. „Dar e nevoie ca si responsabilii europeni sa ridice tonul cateodata. Chiar daca spun lucruri provocatoare” pentru a raspunde Moscovei, subliniaza el.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro