Expert IT: Viitorul învăţământului este „tech sau nu e deloc”

Viitorul educației„este tech sau deloc” şi cea mai mare provocare atât în viitorul apropiat, cât şi în cel pe termen lung o reprezintă integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul de învăţare, consideră expertul în domeniul tehnologiei Dan Cadar, potrivit Agerpres.

Declaraţiile acestuia vin în contextul în care din ce în ce mai multe instituţii de învăţământ adoptă soluţii smart în procesul educaţional.

În ultimii ani, dispozitivele smart au fost utilizate din ce în ce mai mult ca soluţii tehnice pentru diseminarea informaţiilor în educaţie.

Conform specialiştilor, în urma introducerii tehnologiei a crescut şi influenţa asupra procesului de învăţare.

„Conexiunile între informaţii sunt mai importante decât memorarea acelor informaţii”

„Aportul tehnologiei în procesul educaţional este enorm, până la punctul în care transformă însăşi esenţa acestei activităţi. De la telefoane şi tablete şi până la table interactive şi inteligenţă artificială, aceste evoluţii schimbă ideea, sensul procesului de învăţare. Cu alte cuvinte, tehnologia nu este doar un «suport de învăţare», ea influenţează direct ce şi cum învăţăm. De exemplu, astăzi, accentul se mută de la o paradigmă axată pe memorare, la una axată pe căutare. Este mai important acum să ştii ce să cauţi şi cum să cauţi, decât să reţii informaţii nesfârşite despre un subiect sau altul. Cu alte cuvinte, conexiunile între informaţii sunt mai importante decât memorarea acelor informaţii”, a spus Dan Cadar.

Progresul tehnologiei care, inevitabil, îşi va pune amprenta în continuare asupra unor domenii de activitate, inclusiv asupra educaţiei, va culmina în viitor cu o dezvoltare a uneltelor ce folosesc inteligenţa artificială, mai consideră expertul.

Jurnalistul Dan Cadar este editor coordonator al hub-ului Zona IT, care publică ştiri, recenzii, teste şi editoriale cu profil tech.

Ce mai afirmă Cadar:

• „Odată cu internetul, cu bazele de date şi cu informaţia digitalizată în general, nevoia unor procese considerate altădată fundamentale pentru «învăţare» a scăzut. Este ca atunci când profesorii mei din facultate ne lăsau la examen cu cărţile pe masă, şi tot nu reuşeam să luăm note mari pentru că nu ştiam ce anume să căutăm şi cum să facem conexiuni între acele materiale.
• Şi această mutare a accentului de la memorare la căutare şi conexiuni, este doar un exemplu. O direcţie care va avea o evoluţie accelerată în perioada următoare, odată ce tehnologia trece la nivelul următor, cauzat de explozia inteligenţei artificiale.
• Toate acele elemente care presupun «footwork» ineficient pentru student vor fi rezolvate de către AI.
• Ştiu că mulţi deplâng «erodarea» din aceste motive a procesului de învăţare, dar cum progresul nu poate fi oprit (şi istoria ne-a arătat asta cu vârf şi îndesat nu odată), nu putem decât să învăţăm să trăim cu aceste «unelte» din ce în ce mai avansate, a căror principală caracteristică este evoluţia rapidă.
• Nu există alternative de tipul «aleg să mă opun utilizării internetului sau a inteligenţei artificiale», este cu ele sau deloc”.

Rezistența la schimbare

În spaţiul public, nu de puţine ori, beneficiile utilizării tehnologiei de către elevi şi profesori au fost puse în balanţă cu efectele negative care ar putea deriva într-un orizont de timp. Experţii evidenţiază câteva dintre neajunsuri, cele mai multe legate de viciile de refracţie şi concentrare, efecte ale căror consecinţe însă nu prevalează asupra suportului pe care tehnologia îl oferă educaţiei.

„Cât despre acele «efecte negative» pe care le menţionaţi, depinde din ce perspectivă este privită situaţia. Dacă perspectiva este cea a vechii paradigme, a procesului tradiţional de învăţare, aşa ar putea părea, că există astfel de efecte: expunerea prelungită la ecrane, scăderea concentrării şi focusului, dar ele sunt înlocuite de alte atribute care se dezvoltă în timp, în paralel cu evoluţia acestor «mijloace» tehnologice: multitasking, eficienţă şi rapiditate mai mare în rezolvarea unor sarcini punctuale etc. Este ca şi cum ai încerca să rezolvi ca pe vremuri o înmulţire a unor termeni de 10 cifre, cu tăbliţă de ceară, când tu ai un calculator pe telefon. Are rost să pierzi vremea făcând acea înmulţire? Sigur că nu, «calculatorul» ăla îţi permite să te concentrezi pe scopul mai important al acelui task, şi anume de a rezolva mai repede problema mai mare din care face parte acel calcul”, arată expertul.

„În plus, de-a lungul timpului s-a dovedit mereu că există rezistenţă la progres. Când a apărut tiparniţa, la fel de mulţi au deplâns moartea meşteşugului medieval al copierii manuscriselor sau a caligrafiei. Aşa şi astăzi, să vezi efectiv sistemul solar în VR, este ceva mai mult decât să-l buchiseşti în mod abstract din paginile unui manual prăfuit de geografie de clasa a V-a (aşa cum am remarcat consternat că încă mai folosesc fetele mele). Şi, în loc să-i obligi pe copii să se supună unei paradigme depăşite de învăţare, şi după aia să te plângi că se plictisesc sau că nu-i duce capul, mai bine încerci sa te adaptezi la discursul «informaţional» cu care sunt ei sunt obişnuiţi şi familiari (chiar dacă asta nu este niciodată uşor)”, a subliniat jurnalistul şi editorul coordonator al hub-ului tech Zona IT.

„Marota” tehnologiei în școli

Ţinând cont de faptul că aproape orice elev deţine un telefon mobil inteligent, accesul la informaţie este facil, cu atât mai mult dacă dispozitivul este integrat în procesul de învăţare. Pe de altă parte, specialiştii arată că dotarea unor săli de clasă cu dispozitive inteligente nu înseamnă neapărat şi o aliniere la evoluţia impusă de tehnologie.

„În final aş vrea să mă refer puţin şi la marota asta a «tabletelor şi tablelor inteligente în şcoli», care, din păcate, la noi cel puţin, nu este decât o extensie a politicii prosteşti de pe vremuri, aia cu «calculatoarele în şcoli». Politicienii noştri au senzaţia că dacă introduci nişte «ecrane» în şcoli, gata, se cheamă că te-ai aliniat la evoluţia tehnologiei şi la procesele moderne de învăţare. Greşit. Tabletele, calculatoarele, tablele inteligente, sunt doar nişte «suporturi», nu un scop în sine. Sigur, ele sunt necesare ca hardware, dar nu sunt relevante prin ele însele”, explică expertul.

„Cu adevărat important este să dezvoltăm materiale didactice şi metode de predare care să fie puse în valoare: aplicaţii, manuale, funcţii AI, teste interactive etc. Altfel, precum zicea Eduard Murrow (despre televizor), nu sunt decât nişte cutii cu nişte circuite în ele. Atât. Iar pe partea de dezvoltare a acestor aplicaţii, încă stăm prost. Viitorul învăţământului este tech sau nu e deloc. Şi cel mai mare challenge (provocare, n.r.) atât în viitorul apropiat, cât şi în cel pe termen lung va fi integrarea inteligenţei artificiale în procesul de învăţare”, a conchis Dan Cadar.