Expertii UE constata la Bucuresti decesul luptei anticoruptie

Expertii Comisiei Europene se afla la Bucuresti in perioada 19-23 mai pentru a evalua reformele din justitie si, in special, stadiul luptei anticoruptie. Ministrul justitiei, Catalin Predoiu, s-a intalnit astazi cu seful DNA si l-a asigurat de sprijin pentru continuarea luptei impotriva corupţiei. Romania a facut insa mari pasi inapoi. Marile dosare de coruptie s-au blocat in Parlament, cu concursul Curtii Constitutionale. Discursul anticoruptie a disparut din retorica partidelor de la Bucuresti. Unele voci de la Bruxelles se intreaba acum daca nu era mai bine ca aderarea Romaniei sa fi fost amanata.

Romania are deja o serie de angajamente de respectat. Este vorba de asa numitele bench-mark-uri, in numar de patru, acestea fiind considerate prioritatile zero pentru reformele din justitie.

CSM nu vede coruptia. Primul obiectiv asumat de Romania se refera la consolidarea transparentei si eficientei actului de justitie, in special consolidarea responsabilitatii Consiliului Superior al Magistraturii. Insa unii membri CSM nu si-au rezolvat nici acum problema conflictului de interese, pastrandu-si functiile de conducere la instantele de la care provin. Or, in calitate de membru CSM ar trebui sa evalueze activitatea instantelor, inclusiv al celor pe care le conduc, ceea ce ridica problema conflictului de interese.

Pe de alta parte, unii magistrati din CSM au fost, la randul lor, cercetati de procurorii anticoruptie in dosarul examenelor fraudate. Presedintele CSM, Lidia Barbulescu, a minimalizat recent problema coruptiei in Romania, afirmand ca “fenomenul corupţiei nu este chiar atât de înspăimântător. El este folosit ca marotă de politicieni şi exacerbat apoi de presă”.

Apoi, Romania s-a angajat sa elaboreze noile Coduri de procedura civila si penala. Ele sunt in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei. Insa altceva pare sa-i ingrijoreze acum pe oficialii de la Bruxelles. Faptul ca ar putea intra in vigoare ordonanta de urgenta, votata in toamna de Camera Deputatilor, prin care se modifica Codul de Procedura Penala si se limiteaza drastic atributiile procurorilor, Romania riscand sa devina raiul infractorilor de pretutindeni.

Fantoma ANI. Al doilea angajament al Romaniei se refera la infiintarea Agentiei Nationale de Integritate. Si aici exista intarzieri majore. ANI a ramas fara puteri si se afla sub control politic. Institutia abia acum isi angajeaza personal. Teoretic, ANI exista pe hartie, dar pana astazi nu si-a exercitat atributiile, adica nu a verificat averilor demnitarilor.

In plus, a mai intervenit o problema. Curtea Constitutionala a decis ca averile nejustificate nu pot fi confiscate. Or, una dintre modificarile impuse cu greu la legea ANI, agreata si de Comisia Europeana, ii acorda exact aceasta putere. Dupa decizia Curtii, ANI nu va mai putea solicita confiscarea averilor nejustificate, intrucat aceasta prevedere tocmai a fost declarata neconstitutionala.

Moartea marilor anchete. Dar cele mai grave regrese s-au inregistrat la obiectivul cu numarul trei: “continuarea progreselor deja inregistrate in procesul de investigare cu impartialitate a faptelor de mare coruptie”. Toate marile dosare anchetate de DNA sunt blocate in Parlament. Curtea Constitutionala a pronuntat decizii care au blocat constant judecarea dosarelor in cazul unor fosti si actuali ministri.

Presa internationala scrie ca oficialii de la Bruxelles sunt tot mai nemultumiti ca aceste dosare nu ajung in justitie si ca regreta acum ca au acceptat aderarea Romaniei si Bulgariei. Fostul ministru al justitiei, Monica Macovei, confirma ca exista un sentiment de frustrare la Bruxelles in ce priveste Romania: „Se simt si multi dintre ei intr-un fel pacaliti, chiar au crezut in noi si in promisiunile facute inainte de 1 ianuarie 2007. (…) Important este acuma si pentru noi si pentru Comisia Europeana sa se spuna adevarul fata de ce se intampla astazi in Romania, care e diferit de ce se intampla in 2005 si 2006, daca ne referim la lupta cu marea coruptie. Acum nu mai exista subiectul asta in Romania, decat pe invers.”

Si directorul SAR, Alina Mungiu Pippidi, a declarat, la o dezbatere HotNews.ro-BBC, ca Romania a reinventat noi forme de imunitate pentru politicieni: „Noi raportam, ne laudam cu astia 8 ministri trimisi in judecata de un an si jumatate, iar ei n-au ajuns in judecata pentru ca politicienii au aparut mereu cu noi forme de imunitate politica. De fapt asta fac ei, reinventeaza noi forme de imunitate, dupa ce s-au laudat ca au scos imunitatea politica la revizuirea constitutionala.”

Pe de alta parte, oamenii politici cercetati fac presiuni mari asupra procurorilor anticoruptie. Peste trei luni, in august, expira mandatul actualei conduceri DNA, insa Romania s-a angajat sa asigure stabilitatea institutionala a structurilor anticoruptie.

Anticoruptie cu baroni. In fine, Romania s-a angajat la obiectivul cu numarul patru, sa adopte masuri suplimentare de prevenire si combatere a coruptiei, in special in cadrul administratiei locale. Dar si aici Romania transmite semnale contradictorii, cel putin in plan politic. In campania electorala din acest an, toate marile partide au abandonat discursul anticoruptie, inclusiv partidele cu aura reformista. PD-L, care a invocat in timpul alegerilor locale din 2004 standarde mai ridicate de integritate, a acceptat pe listele sale candidati cercetati penal, la fel cum si PSD si-a recuperat aproape toti baronii locali cu unul sau mai multe dosare la DNA si i-a pus pe liste.

Expertii Comisiei Europene, care se afla pentru o saptamana la Bucuresti, vor intocmi un raport de tara, documentul urmand sa fie dat publicitatii in luna iulie. Unele surse de la Bruxelles au declarat pentru Hotnews.ro ca – in ciuda presiunilor exercitate de unele tari UE – este putin probabila activarea clauzei de salvgardare. Comisia ar putea decide insa continuarea pentru inca un an a mecanismului de monitorizare. Unii experti anticoruptie vorbesc si de alte posibile masuri, cum ar fi inghetarea fondurilor europene.