Fără societatea civilă nu deschideau nimic! Povestea nodului A1 de la Holdea
UPDATE 26 decembrie 2019: am scris acest text în august, în perspectiva terminării lucrărilor la lotul A1 Holdea-Ilia (Lugoj-Deva 3). Pe scurt, nodul Holdea este o creație a societății civile, și fără acest nod CNAIR nu ar fi deschis nimic în 23 decembrie 2019! Rușinos este și că CNAIR au ținut lotul ”muzeu” din august până în decembrie, căutând practic nod în papură după o reziliere aberantă. Dar despre asta altă dată, să spunem întâi povestea nodului Holdea.
Vă vine să credeți că în România se poate realiza un nou nod de autostradă la granița depopulată dintre două județe doar la propunerea unor voluntari, adică fără ca vreun primar, baron, biserică sau mănăstire sa ceară asta? Că se pot salva totuși niște kilometri pentru siguranța șoferilor și pasagerilor în țara care a ținut închiși ani de zile zeci de kilometri de autostradă din lipsă de noduri rutiere care să-i lege de alte drumuri, adică din nepăsarea și lipsa de prevedere a MT și CNAIR? Ar trebui ca asta să fie normalitatea, să punem în valoare investițiile, dar fiindcă nu e, m-am gândit că un asemenea eveniment ar trebui scris la ziar.
Cum au putut niște amărâți de voluntari fără spate politic, economic sau ecumenic să salveze de la nefolosire 22 km de autostradă? Pe scurt: cu simț de anticipație, realism în ce privește capacitatea autorităților, insistență, și mult, mult noroc. Că trebuie mult când ai de-a face cu statul român și agențiile sale. Care firește, la final, își vor asuma toate meritele, că doar a durat patru ani, cine-și mai amintește?
În 2015 credeam că acțiunile noastre vor pune în valoare doar 10 km, și asta ni se părea oricum suficient de important. Totul începe de la celebrele “tuneluri pentru urși”, veriga lipsă de 8 km din autostrada A1 Sibiu-Nădlac. Tunelul rutier fiind o raritate pe la noi, chiar și un activist începător ca mine putea intui în 2015 că acolo se va “sta” mult și bine. Între aceste “îndepărtate” tuneluri și cel mai apropiat nod rutier (Grind) autostrada măsoară 10 km. Acești kilometri urmau așadar să devină ceea ce noi numim “muzeu”: o autostradă nou-nouță construită pe banii contribuabilului european ce urma sa zacă nefolosită, în zona de deal cu DN îngust și virajat, tocmai unde autostrăzile pot ajuta mai mult siguranța și fluența traficului. Soluția era un nod rutier construit în buza tunelurilor, adică în dreptul micii localități hunedorene Holdea. Ne întrebam pe forumul peundemerg.ro: va accepta CNAIR această sugestie? Mulți colegi au fost de părere că nu, că ne agităm degeaba etc.
Lotul A1 Holdea-Ilia: în stânga (vest) cu roșu porțiunea cu tuneluri (perspectivă de realizare 10 ani) și cu albastru nodul Holdea. În centru nodul Grind. În dreapta (est) nodul Ilia. Link la harta interactivă
Nodul Holdea, vedere spre Lugoj. În plan apropiat: breteaua de ieșire definitivă și intrare provizorie. Dreapta: giratoriul pe DN68A. În plan îndepărtat A1 se oprește într-o săpătură, acolo va începe porțiunea cu tuneluri. La orizont se vede releul Coșevița. Foto @gruiarew
Nodul Holdea, vedere spre Deva. În plan apropiat breteaua de intrare-ieșire. În centru, benzile temporare pentru încadrarea pe autostradă. În plan îndepărtat un ecoduct. Foto @pasadia
Forumurile de infrastructură aveau deja, la scară poate mai mică, impact asupra autorităților. M-am înscris pe forum în iulie 2015 tocmai pentru că am văzut în presă că activiștii peundemerg.ro obligaseră CNAIR să refacă un indicator rutier absolut ilogic amplasat pe A1 la Arad. La vederea indicatorului, șoferii opreau nedumeriți în mijlocul autostrăzii să se lămurească pe unde s-o ia, în timp ce alții veneau din spate cu viteză… Un mic monument al nepăsării față de cetățean și al lipsei “gândirii centrate pe utilizator”, un concept de-a dreptul străin statului român și funcționarilor săi. Ionuț Ciurea, fondatorul și moderatorul forumului, un ”dictator binevoitor” a cărui strictețe asigură calitatea discuțiilor, avea, la sfârșitul fiecărui mesaj, o “semnătură” care menționa datele oficiale de deschidere ale diferitelor loturi de autostradă. Eu, începătorul naiv, am “cumpărat” acele termene optimiste și m-am lăudat unui prieten austriac ce călătorea des la noi că în 2016 va putea circula pe autostradă de la frontieră la Deva. Omul a râs de mine zicând “nu știi de tuneluri???” Atunci m-a pălit perspectiva dezastrului managerial: să stai să aștepți cu autostrada nefolosită niște tuneluri iluzorii care existau doar pe hârtii, și doar ca poziții kilometrice. Comod pentru funcționarii de la București, calvar și nesiguranță pentru șoferi și pasageri.
Astfel, după vreo două săptămâni pe forum, în naivitatea mea, am propus nodul rutier Holdea. E bine că eram naiv pentru că asta îmi permitea să fiu entuziast (după câțiva ani de monitorizat proiecte CNAIR sau CFR îți cam piere entuziasmul). Mi s-a răspuns că discuția mai avusese loc, dar s-a renunțat la idee pentru că la Holdea DN este la peste 20 m deasupra autostrăzii. Eram convins că se poate găsi o soluție inginerească, așa că am insistat. Se întâmplă des pe forum să ne pierdem în discuții inginerești în loc să ne ocupăm de interesul cetățeanului și să lăsăm CNAIR și constructorii să găsească soluțiile. La începutul lui 2016, mișcați și de tragedia din Colectiv, convinși că siguranța cetățeanului va fi de atunci înainte pe primul loc, desenam, alături de colegii de forum, posibile configurații ale nodului Holdea. Tot atunci am prezentat publicului larg situația pe Contributors.
INTERVIURILE HotNews.ro