Financial report Viața unei familii aflate în centrul epidemiei coronavirusului. Sinn Féin a solicitat posturi în viitorul guvern al Irlandei. Partidul lui Merkel, în turbulențe în faţa extremei drepte

Financial Times: Viața unei familii aflate în centrul epidemiei coronavirusului ● Sinn Féin a solicitat posturi în viitorul guvern al Irlandei, după ce a obținut cel mai bun scor în alegerile parlamentare de sâmbătă ● La Libre Belgique: Partidul lui Merkel, în turbulențe în faţa extremei drepte. Conducere slăbită, tensiuni interne: Angela Merkel și partidul ei conservator se află în criză după alianța fără precedent decisă de unii dintre aleșii lor regionali cu extrema dreaptă germană ● Știri pe scurt.

Financial Times: Sinn Féin a cerut să fie inclus în Guvern în urma rezultatului alegerilor

Sinn Féin a solicitat posturi în viitorul guvern al Irlandei, după ce a obținut cel mai bun scor în alegerile parlamentare de sâmbătă, lucru care ar putea arunca Dublinul într-un impas politic.

Partidul, condus de Mary Lou McDonald, a câștigat 24,5% din voturi, urmat de centriștii Fianna Fáil, conduși de Micheál Martin (22,2%) iar partidul Fine Gael (de centru-dreapta) al premierului Leo Varadkar a coborât pe locul trei cu 20,9%, la mai puțin de trei ani după ce a acesta a devenit premier.

„Este corect să spunem că aceste alegeri au fost istorice. Este o revoluție în urne”, a spus Dna McDonald.

Contorizarea voturilor a continuat duminică seara, rezultatele finale fiind așteptate în cursul zilei de luni. Există doar două opțiuni: fie să coopteze pe Sinn Féin în guvern, fie Fianna Fáil și Fine Gael să formeze o coaliție.

Avansul Sinn Féin, de la 9,5 la sută la alegerile locale de anul trecut, va modela un peisaj politic dominat aproape un secol de Fine Gael și Fianna Fáil. Ambele partide au încercat dintotdeauna să-l excludă pe Sinn Féin de la guvernare din cauza legăturilor cu IRA (Armata Republicană Irlandeză) și a politicilor de stânga ale partidului, dar doamna McDonald a spus acum că o asemenea opțiune nu mai este sustenabilă.

„Acest tip de politică a excluderii este greșită [și] este absolut contraproductivă”, a spus dna McDonald, adăugând că alegătorii se așteptau ca partidul ei să obțină locuri în viitoarea guvernare.

Cu toată victoria obținută, Sinn Fein ar urma să aibă mai puțini parlamentari decât celelalte două formațiuni, întrucât a avut mai puțini candidați decât acestea, motiv pentru care ar putea avea cel mult un rol simbolic în viitorul executiv.

McDonald a adăugat că Sinn Fein va discuta cu toate partidele în legătură cu formarea noului Guvern și le-a recomandat celorlalte formațiuni politice din țară să facă același lucru.

Domnul Varadkar a declarat duminică că poziția sa cu privire la respingerea unei coaliții cu Sinn Féin nu s-a schimbat și că va negocia cu orice, în afara Sinn Fein. „O căsătorie cu forța nu ar duce la un guvern bun”, a spus el. „În ceea ce privește speculațiile privind formarea unei coaliții, cred că am fost foarte clar în privința poziției mele și a partidului Fine Gael. Aceasta nu s-a schimbat!”

Domnul Martin, liderul Fianna Fáil, care în campanie a insistat că nu va lucra niciodată cu Sinn Féin, nu a mai fost atât de ferm duminică. „Există o incompatibilitate semnificativă în ceea ce privește platformele politice ale noastre și ale Sinn Féin. Trebuie să lăsăm deoparte ceea ce ne desparte, chiar dacă politicile și principiile noastre nu s-au schimbat peste noapte. Important este ca țara să fie pusă pe primul loc”, a spus dl. Martin.

Temele dezbătute în alegeri au fost dominate de starea locuirii și cea din domeniul asistenței medicale, punctele vulnerabile ale mandatului domnului Varadkar, Brexit-ul fiind un subiect prioritar doar pentru 1% din alegători.

Simon Coveney, vicepremier în administrația domnului Varadkar, a declarat că în cei 100 de ani de la fondarea statului, acesta este sfârșitul unui sistem politic rămas intact de la sfârșitul anilor 1920.

Alte articole din FT:

Viața unei familii aflate în centrul epidemiei coronavirusului

Ultima conversație pe care Salia Yang a avut-o cu mama sa a fost când aceasta era în spitalul din Wuhan, orașul chinez aflat în centrul focarului coronavirusului. Mama ei, prea slabă și febrilă pentru a tasta mesaje pe grupul de chat al familiei, șoptea cu voce stinsă mesajele vocale. Voia să-i interneze și pe părinții ei – bunicii Saliei – în spital. Și ei fuseseră infectați cu coronavirusul, dar au fost trimiși acasă în carantină, deoarece spitalul a rămas fără paturi. Patru ore mai târziu, mama doamnei Yang a murit. Două zile mai târziu, bunicul ei a murit și el.

Mama și bunicul doamnei Yang sunt doi din cei peste 800 de oameni care au murit din cauza coronavirusului. Furia chinezilor crește, deoarece devine clar că autoritățile orașului știau că virusul se răspândea cu cel puțin trei săptămâni înainte ca mama doamnei Yang să moară, dar au impus un embargo total asupra oricăror informații. Mai mult de trei sferturi din decese au avut loc în Wuhan, un oraș strivit între stresul de a face față epidemiei și cel de a fi la baza crizei guvernului.

Pe 18 ianuarie, la aproximativ șase săptămâni după ce coronavirusul a început să se răspândească în Wuhan, mama doamnei Yang a luat cina cu cinci rude pentru a sărbători anul nou chinezesc, cea mai importantă sărbătoare a țării. Trei zile mai târziu, a început să facă febră. La scurt timp, și restul familiei ei s-a îmbolnăvit. Peste patru zile, a căutat ajutor medical pe la cinci spitale, dar a fost pusă pe liber de fiecare dată. În cele din urmă, având probleme respiratorii și neputând sta în picioare, a fost internată în sfârșit la un al șaselea spital – dar era prea târziu.

„Nu mi-am dat seama că vor muri atât de repede și atât de ușor”, a spus doamna Yang, în vârstă de 27 de ani, șocată de moartea subită ale mamei și bunicului ei. Pentru a înrăutăți și mai tare lucrurile, ea era în acel moment în cealaltă parte a lumii, la o firmă de avocatură din Washington, în imposibilitatea de a-și ajuta familia din Wuhan, ai căror membri sunt și ei infectați și care se luptă să facă față tuturor demersurilor birocratice necesare în asemenea clipe: eliberarea certificatelor de deces, închiderea conturilor bancare, rezilierea contractelor de proprietate, închiderea abonamentelor telefonice șamd.

Mătușa doamnei Yang crede că a fost și ea infectată, deși rezultatele testelor ei -primite miercuri- au fost negative. „Pentru noi, rezultatele testelor negative nu înseamnă că nu suntem infectați. Înseamnă că nu ne putem interna în spital și că nu putem primi tratament”, a spus mătușa doamnei Yang, adăugând că va încerca să reia testele.

Rata mortalității cauzate de virus la Wuhan era la sfârșitul săptămânii trecute de 4,9 la sută, mai mult decât dublul mediei naționale de 2,1 la sută, potrivit Comisiei Naționale a Sănătății din China. Jiang Rongmeng, un membru al echipei comisiei care studiază virusul, a declarat că resursele medicale inadecvate ale lui Wuhan, în special în terapia intensivă, au contribuit la rata mai mare a mortalității.

„Sistemele spitalicești au fost complet depășite de numărul de persoane care au solicitat îngrijiri – cozile sunt foarte lungi, camerele sunt foarte aglomerate în secția de ambulatoriu și departamentul A&E [accidente și urgențe]. Prin urmare, este aproape imposibil să testezi pe toată lumea”, a spus Gabriel Leung, decanul școlii de medicină de la Universitatea din Hong Kong. Două spitale noi cu aproximativ 2.600 de paturi au fost construite pentru a ajuta la ușurarea sarcinii. Dar acest lucru e departe de a fi suficient, a spus Wang Jing, o asistentă a Wuhan Union Hospital West Campus, una dintre facilitățile destinate pacienților cu coronavirus. „Există prea mulți pacienți, mult prea mulți, iar cererea de paturi depășește cu mult oferta”, a spus ea.

Doamna Wang și colegii ei din ambulatoriul spitalului au început să înțeleagă gravitatea focarului de coronavirus la jumătatea lunii ianuarie. „Colegii mei și cu mine am început să ne panicăm. Sute de cazuri confirmate au apărut peste noapte și nu aveam habar ce trebuia să fac. Nu aveam habar care este planul”, a spus ea.

Pe măsură ce focarul s-a agravat, doamna Wang a fost depășită de epuizare, vinovăție și frica constantă de infecție. Pe măsură ce proviziile medicale au scăzut și numărul de pacienți infectați a crescut, ea și colegii ei au refuzat în mod repetat pacienții aflați în stare avansată de infecție. „Oameni foarte bolnavi au venit la spital care ne implora să îi ajutăm, dar nu am putut. Avem atât de mult spațiu în spital și nu aveam suficiente kituri de testare”, a spus ea.

Doamna Wang nu a mai trecut pe acasă de aproape două săptămâni, de teamă că își va infecta fiica de doi ani, dar speră să o revadă curând. Doamna Yang și mama ei plănuiseră să se întâlnească la sfârșitul lunii februarie în vacanță în Scandinavia.

La Libre Belgique: Partidul lui Merkel, în turbulențe în faţa extremei drepte

Conducere slăbită, tensiuni interne: Angela Merkel și partidul ei conservator se află în criză după alianța fără precedent decisă de unii dintre aleșii lor regionali cu extrema dreaptă germană.

„Greşeala fatală a lui Merkel”, titra vineri cotidianul „Die Welt”, învinuind-o pe aceasta că nu a impus suficientă disciplină în partidul său, Uniunea Creștină Democrată (CDU), pe tema legăturilor cu dreapta radicală. Căci ceea ce inițial erau doar nişte alegeri locale în Turingia, o mică regiune din centrul Germaniei, s-a transformat săptămâna aceasta într-un cutremur politic național, arătând mai mult ca niciodată dificultățile cu care se confruntă conservatorii în poziționarea lor faţă de creșterea Alternativei pentru Germania (AfD).

Hegemonic, de zeci de ani la dreapta, partidul creștin-democrat al cancelarului își vede electoratul diminuat de 7 ani de către AfD și discursurile sale anti-migranți și anti-elite în care îşi susține opinia. Mai ales de la sosirea a peste un milion de solicitanți de azil în 2015 și 2016.

La alegerile regionale din Turingia din toamna trecută, CDU a avut unul dintre cele mai grave eşecuri, situându-se pe locul trei (21,7%), în spatele stângii radicale și al AfD. Miercuri, aleşii locali ai partidului cancelarului, ignorând avertismentele conducerii lor naționale, și-au amestecat voturile cu cele ale extremei drepte pentru a-l alege pe noul lider al Turingiei.

O palmă pentru cancelar, care a făcut din refuzul oricărui compromis cu dreapta radicală alfa și omega politicii sale. Un regres și pentru președinta partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer, poreclită AKK, care intenționează să-i urmeze Angelei Merkel la putere cel târziu la sfârșitul anului 2021, dar a cărei autoritate este tot mai diminuată. În Turingia, AKK nu a reușit joi seară, în pofida a cinci ore de negocieri, să readucă pe deplin la ordine rebela sa federație locală, al cărei comportament a fost descris drept „impardonabil” de către Angela Merkel. Aleșii locali au refuzat să accepte imediat noi alegeri regionale și vor să găsească o altă soluție pentru a alege un nou președinte regional. Ei se tem că îşi vor pierde locurile în cazul unui nou scrutin.

Potrivit unui prim sondaj publicat vineri, CDU s-ar prăbuși în această ipoteză la doar 12% din intențiile de vot. Vineri, AKK i-a reproşat secţiunii locale că nu a respectat „recomandările clare ale partidului”. Annegret Kramp-Karrenbauer își vede poziția slăbită în aceste momente când este deja foarte contestată pe plan intern. Marele său rival Friedrich Merz, susținător al unui viraj spre dreapta, își pregătește întoarcerea în afaceri. Acesta tocmai și-a părăsit postul deţinut la controversatul administrator american de active Blackrock pentru a-și „ajuta partidul să se reînnoiască” şi intenționează să participe la alegerile legislative din 2021.

Profilul său mai conservator ar oferi garanţii electoratului partidului său din ce în ce mai tentat de votul AfD. Mai presus de toate, CDU va trebui şi să își clarifice poziția față de AfD o dată pentru totdeauna. Cum a fost posibil ca aleșii regionali să nu respecte indicaţiile naționale ale partidului? „Întrebarea cu privire la poziționarea morală a CDU și la relația sa cu AfD nu şi-a primit încă răspuns”, deplânge cotidianul „Frankfurter Allgemeine Zeitung”. „Orice apropiere de AfD este ca o otravă pe care nu trebuie să o lăsăm să pătrundă”, a avertizat ministrul de Interne, Horst Seehofer, în „Der Spiegel”.

Acest lucru nu împiedică aripa dreaptă a mișcării Angelei Merkel să fie tentată de cooperarea cu extrema dreaptă, în special în estul țării unde AfD își are fiefurile.

Unul dintre heralzii săi, Hans-Georg Maassen, fost șef al Informațiilor interne, a salutat votul din Turingia, afirmând că „ceea ce contează este că socialiștii dispar”.

„Cancelarul a lăsat întotdeauna subiectul AfD deoparte și a cules roadele acestui fapt în Turingia”, scrie „Die Welt”, care conchide că „instinctul politic a părăsit-o” pe Angela Merkel.(RADOR)

Știri pe scurt:

• Extinderea epidemiei de coronavirus este principalul subiect urmărit de presa internaţională, în contextul în care autorităţile de la Beijing, citate de agenţia Xinhua, au anunţat că numărul persoanelor decedate a trecut de 810. Potrivit presei chineze, sâmbătă au fost externate din spital 600 de persoane care s-au însănătoşit, numărul total al acestora ajungând la 2.600, din cele peste 37.000 de cazuri de îmbolnăviri înregistrate de la apariţia virusului. The Guardian aminteşte că a fost depăşit numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa din cauza Sindromului respirator acut sever (SARS), care a ucis 774 de persoane în întreaga lume în 2002-2003. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că numărul cazurilor noi detectate zilnic în China pare să se stabilizeze însă nu a concluzionat că epidemia şi-ar fi atins apogeul, notează France Presse. În afara Chinei, peste 320 de cazuri de îmbolnăviri cu coronavirus au fost raportate de OMS.

• Trecând din domeniul medical în sfera politicii, presa reţine tensiunile generate în Germania de formarea unei alianţe controversate în landul Thuringia, între parlamentari ai formaţiunii conservatoare a cancelarului Merkel şi reprezentanţi ai unei grupări de extremă dreapta. „Un pact faustian” între conservatori şi extrema dreapta, apreciază Der Spiegel, şi comentează că „Democraţiile nu mor peste noapte. Nu înfloresc într-o zi, nu se ofilesc ziua următoare printr-o lovitură de stat. Ele se distrug gradual, până când terenul este fertil pentru o capturare autoritară a puterii. Şi uneori, cum s-a întâmplat în landul Thuringia în această săptămână, politicienii democraţi joacă un rol important în anularea chiar a sistemului pe care îl reprezintă”. Recent alesul preşedinte-ministru al landului şi-a anunţat demisia, după scandalul declanşat de alegerea sa cu ajutorul extremei dreapta. „Merkel își salvează guvernul şi face curăţenie”, opinează Le Figaro adăugând că „Ea a reușit să-și repună în șa fragilul guvern de coaliție din Germania. Acesta se clatină în urma scandalului provocat de o alianță regională între aleși ai partidului ei conservator și extrema dreapta. Cancelarul german a început să facă curățenie în partidul ei, obținând demisia imediată a unui ministru şi a liderului din Thuringia, unde s-a produs cutremurul politic în această săptămâna, și a cerut urgent noi alegeri în acest land”.

• Războiul din Siria se menţine în atenţia presei internaţionale, care urmăreşte cum evoluează relaţiile dintre Ankara şi Moscova, în urma atacului în care şi-au pierdut viaţa mai mulţi militari turci. Sub titlul „Adresa este Moscova”, ziarul turc Milliyet publică un comentariu în care aminteşte că preşedintele turc Erdoğan a transmis un ultimatum regimului de la Damasc în care cere retragerea trupelor siriene din anumite puncte strategice deţinute de turci însă „adevăratul destinatar al mesajului este Vladimir Putin”. „Assad va lua oare în serios acest ultimatum şi îşi va retrage militarii? Fără îndoială, Assad nu doreşte să sacrifice câştigurile obţinute în ultima perioadă în domeniul militar. De fapt, regimul de la Damasc rezistă datorită sprijinului activ al Rusiei. Este imposibil ca Assad să poarte acest război fără Rusia. În acest caz, totul se reduce la ceea ce va face Putin în faţa ultimatumului Turciei şi a avertismentului lansării unei noi operaţiuni, ce instrucţiuni va da”, comentează Milliyet. Simţind că „luna de miere” dintre Rusia şi Turcia nu durează prea mult în Siria, după cum arată presa franceză, Statele Unite încearcă să îşi atragă din nou Ankara alături. Potrivit publicaţiei turce Habertürk, „Reprezentantul permanent al SUA la Naţiunile Unite, Kelly Craft, a spus că ‘Statele Unite sprijină în totalitate Turcia, aliat în cadrul NATO, în demersurile sale legitime în faţa atacurilor regimului Assad împotriva punctelor de observaţie turceşti, agresiuni care s-au soldat cu moartea a numeroşi militari turci’”. Însă sprijinul american este exact tema centrală a nemulţumirilor Turciei, care i-a reproşat în numeroase rânduri aliatului din NATO că a preferat să susţină grupările kurde din Siria în detrimentul relaţiei cu Ankara, arată ziarul turc Cumhuriyet.

• Pe lângă aspectul militar al operaţiunilor de la Idlib, comunitatea internaţională este îngrijorată de latura umanitară o conflictului, în contextul în care sute de mii de persoane au fost nevoite să îşi părăsească locuinţele şi să caute adăpost lângă graniţa cu Turcia. Confruntată cu pericolul unui nou val migrator, Turcia solicită creşterea implicării internaţionale şi avertizează din nou că va permite refugiaţilor să plece spre Uniunea Europeană, arată ziarul turc Milliyet. În acest context, Grecia anunţă că limitează la trei ani dreptul la azil pentru migranţi, scrie publicaţia To Vima. În funcţie de evoluţia situaţiei din ţara de origine a refugiaţilor, dreptul la azil poate fi reevaluat, a spus ministrul grec pentru migraţie şi a precizat că problema repatrierii va fi discutată la nivel european în luna martie. (RADOR)