Financial Times: Iniţiativa celor Trei Mări încearcă să inverseze fluxul în diviziunea dintre est şi vest

Atunci când Iniţiativa celor Trei Mări – un forum visat de Polonia şi Croaţia pentru a promova integrarea central-europeană – a fost lansată acum doi ani, a declanşat un amestec de scepticism şi suspiciune în Europa de Vest. Creat într-un moment în care diviziuni profunde se vedeau la orizont, unii oficiali se întrebau dacă este vorba despre un proiect antigerman. Alţii se temeau că Bruxelles-ul putea fi ţinta. Când preşedintele american Donald Trump a participat, anul trecut, la Summit-ul Iniţiativei, la Varşovia, au existat sugestii că Washingtonul ar putea încerca să folosească iniţiativa ca pe un „cal troian” pentru exercitarea influenţei SUA în UE.

După un an, capitalele vest-europene au decis că angajamentul este cel mai bun răspuns. În septembrie, ţările din cadrul Iniţiativei celor Trei Mări au organizat cel de-al treilea summit. La acesta a participat nu numai Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, ci şi Heiko Maas, ministrul de Externe al Germaniei, care a declarat că Berlinul este dornic atât să se alăture clubului, cât şi să îl folosească pentru a construi punţi între Europa de Est şi Europa de Vest, potrivit Financial Times, citat de Rador.

„La început, a existat mult scepticism, care venea din neînţelegeri şi din clişeul că, dacă ceva se întâmplă în Europa Centrală fără controlul Bruxelles-ului, al Berlinului şi al Parisului, atunci trebuie să ai îndoieli în privinţa asta”, declară Krzysztof Szczerski, şeful de Cabinet al preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda. „Acum, că am clarificat situaţia şi lucrăm cu Bruxelles-ul şi cu germani, fluxul se inversează. Dar nu am schimbat Iniţiativa celor Trei Mări. Dimpotrivă, modul în care este percepută din exterior se schimbă”. Scopul declarat al iniţiativei este de a spori legăturile de infrastructură între cele 12 state membre – statele UE ale căror teritorii se află între mările Baltică, Neagră şi Adriatică – în energie, transport şi conectivitate digitală. Acest lucru ar trebui, la rândul său, să favorizeze comerţul în regiune şi să stimuleze convergenţa cu Europa de Vest.

Susţinătorii speră că iniţiativa va contribui, de asemenea, la negocierea reducerii finanţării prin fondurile de coeziune din UE, reducere la care Europa Centrală va fi supusă în următorul buget al UE, ca rezultat al Brexit şi ca o schimbare în priorităţile de finanţare ale blocului. „Trebuie să găsim noi fonduri pentru Europa Centrală”, spune Szczerski. Există multe lucruri care încă au nevoie de finanţare. Deşi economiile Europei Centrale au înregistrat progrese considerabile în anii de la extinderea spre Est a UE, din 2004, ele încă au multe de redresat, în raport cu Europa de Vest, în special în ceea ce priveşte infrastructura. Majoritatea conductelor de gaze din regiune se îndreaptă spre din est spre vest, legând Rusia şi Europa de Vest, şi nu naţiunile central-europene între ele. În mod similar, legăturile de transport dintre naţiunile din regiune rămân sub-dezvoltate. Potrivit Comisiei Europene, călătoriile pe şosele şi căile ferate din Europa Centrală şi de Est sunt în medie de două până la patru ori mai lungi decât călătoriile comparabile din Europa de Vest.

„După aderarea la UE, priveam în primul rând spre vest, în procesul de integrare. Acum ne uităm mai mult unii spre alţii”, spune Ovidiu Dranga, ambasadorul României în Polonia. „Iniţiativa celor Trei Mări vizează crearea unei conectivităţi mai bune în direcţia nord-sud. Până acum, a fost numai est-vest”, spune el. „Aceste trei domenii – transport, digitalizare şi energie – sunt relevante nu numai pentru regiune, ci pentru Europa, în general. Obiectivul nostru este capacitatea strategică de redresare de-a lungul frontierei de est a NATO şi UE, ca parte a contribuţiei noastre la securitatea euroatlantică şi la o legătură transatlantică mai puternică. „La summit-ul de la Bucureşti, din septembrie, statele din cadrul Iniţiativei au făcut primii paşi spre transformarea viziunilor lor politice într-o realitate economică mai tangibilă. Ele au identificat o serie de proiecte de prioritate, printre care Via Carpatia, o reţea rutieră nord-sud, care va lega Klaipeda, din Lituania, cu Salonic, din Grecia; şi o serie de proiecte de gaz, cum ar fi interconectorii care permit gazului să circule între diferite reţele naţionale şi un terminale de gaz natural lichefiat din Croaţia, care ar trebui să ajute regiunea să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.

Ele au semnat, de asemenea, o scrisoare de intenţie pentru a înfiinţa un fond care să ajute la atragerea capitalului necesar pentru realizarea proiectelor. Cu toate acestea, pentru a convinge investitorii privaţi să aducă bani lichizi, mai sunt încă multe de făcut. Cu ce sume se vor implica statele membre în acest fond urmează să se decidă. Investitorii spun, de asemenea, că proiectele mari, cum ar fi Via Carpatia, trebuie să fie împărţite în părţi gestionabile, în care să poată investi investitorii individuali.

O sarcină-cheie, având în vedere natura multinaţională a pactului celor Trei Mări, va fi stabilirea şi coordonarea punctelor de contact pentru investitorii în căutarea de informaţii despre proiecte, spune Tony Housh, preşedintele Camerei de Comerţ Americane de la Varşovia, care îi reprezintă pe unii dintre cei mai mari investitori în regiune. Investitorii, adaugă el, au nevoie să ştie dacă unele dintre marile planuri transfrontaliere preconizate de Iniţiativa celor Trei Mări vor fi desfăşurate prin licitaţii multinaţionale complexe sau vor fi împărţite în fragmente naţionale mai simple, şi cum vor fi structurate parteneriatele de tip public-privat. „Aceasta este claritatea de care sectorul privat va avea nevoie pentru ca proiectele să fie transpuse în practică”, spune el.

„Iniţiativa celor Trei Mări este un proiect pe care investitorii îl doresc realizat. Dar modul în care ei vor vedea proiectul va depinde, în cele din urmă, de structurile existente: sunt ele viabile sau este doar un lucru la care investitorii spun „noroc să fie”?

Financial Times, preluare Rador