FOTO Locul din București unde vacile pasc liber, iar stufărișul te duce cu gândul la canalele din Deltă. „Poate deveni o bijuterie”
Între blocurile de pe Șoseaua Pantelimon și casele din comuna Dobroești se află circa 50 hectare de natură neatinsă de mâna omului, o baltă cu stufărișuri și canale ascunse, ca în Delta Dunării, și o pajiște verde unde vacile încă pasc liber. Zeci de specii de păsări și insecte au casă acolo. Acesta ar putea fi al șaselea parc natural al Bucureștiului. Asociația Parcul Natural Văcărești face demersurile ca zona să devină arie naturală protejată, însă decizia aparține autorităților.
Suntem la granița dintre București și comuna Dobroești, unde există aproximativ 50 de hectare de luciu de apă cu cordoane de stuf, cu vegetație specifică și cu animale.
„Suprafața se află în administrarea Apelor Române și este ultima zonă pe care noi o avem în vedere să devină arie naturală protejată datorită diversității biologice, a peisajului și a faptului că în zonă există un cartier de blocuri în spate, dar și oamenii care locuiesc la casele din Dobroiești.
Mixul acesta de stufăriș, apă care oglindește cerul și blocurile din Pantelimon ne dă o senzație de inedit. Nu cred că mai este vreun loc de genul acesta în București, care să-ți diversifice atât de mult peisajul”, a declarat pentru HotNews.ro Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești.
În ultimii 20 de ani, de când nu s-a mai intervenit, zona a fost colonizată de vegetație, de cordoanele de stuf, așa că speciile și natura au prosperat.
Un ecosistem inedit aflat în spatele blocului
Biodiversitatea zonei este extraordinară, zeci de specii de păsări, insecte și mamifere locuind acolo. Cele mai deosebite specii pe care le putem observa sunt: eretele de stuf, vidra, egreta, stârcul cenușiu, stârcul galben, stârc de noapte, stârc pitic, stârc roșu.
„Sunt puține zone cu biodiversitate în București. Noi am indentificat 5, aceasta fiind între ele. Și când spun zonă cu biodiversitate nu mă refer la 5-10 specii, ce am găsi poate și în grădina blocului, ci la o zonă cu sute de specii. Aici vorbim despre 100 de specii de păsări, 5 mamifere, 3 amfibieni, 7 reptile. Aici vorbim despre specii. Avem mii de exemplare, de la insecte, fluturi, libelule până la bizami, vidră și vulpe. Toate trăiesc în acest ecosistem inedit aflat în spatele blocului”, a detaliat Vlad Cioflec, biolog la Asociația Parcul Natural Văcărești.
Asociația are deja un inventar al speciilor care trăiesc în zonă și urmează să facă studiul de fundamentare, care va fi predat autorităților – Consiliul General al Municipiului București/ Consiliul Local Sector 2 și Consiliul Local Dobroești. Decizia ca zona să devină parc natural aparține celor două entități.
„Avem inventarul speciilor. Știm bine cine vine aici, cine stă, cine cuibărește, cine trece prin zonă. Din punct de vedere natural știm zona și am tot venit aici să o urmărim. Avem și situația proprietății. Toată zona este domeniu public. Urmează să integrăm aceste informații într-un studiu de fundamentare și, așa cum am procedat și la Pajiștea Petricani, să discutăm cu autoritățile și să îl promovăm”, a explicat Dan Bărbulescu.
„Poate deveni o bijuterie într-o zonă care nu se bucură de o faimă prea bună printre cartierele orașului”
Tot în colaborare cu autoritățile vor fi făcute și intervenții minime, astfel încât locul să fie accesibilizat. Printre propuneri se numără o pasarelă din lemn suspendată deasupra apei, ca oamenii să poată observa de sus păsările, dar și tururi ghidate prin stufăriș, cu barca sau caiacul, atât timp cât speciile care trăiesc în zonă nu sunt deranjate.
„Cu ceva intervenții, și nu vreau să spun minime, fiindcă nu avem un studiu de fezabilitate ca să știu exact cum ar putea fi promovată zona și adusă în atenția publicului și a autorităților, cred că poate deveni o bijuterie într-o zonă care nu este foarte bine cunoscută și nu se bucură de o faimă prea bună printre cartierele orașului.
Este de dorit vizitarea și pe apă și atât timp cât păstrăm o distanță de 50-100 de metri față de stufărișurile compacte existente, iar pe baza studiului de fundamentare științifică putem trasa și niște măsuri de crearea unor breșe în stuf pentru o mai bună circulație a apei, accesul publicului, tururi ghidate. Visam cu colegii un traseu din lemn suspendat, în zona de stufăriș, să poți vizita și să ai acces la informație. Poți veni cu soluții interesante și să faci această zonă atractivă pentru public”, a explicat Dan Bărbulescu.
Asociația Parcul Natural Văcărești a obținut finanțare de la Fundația Comunitară București, prin Platforma de mediu, pentru a face studiile de fundamentare pentru 5 zone din București, care au potențial să devinîă zone naturale protejate, pe lângă Parcul Natural Văcărești. Este vorba despre Pajiștea Petricani, zona unde Dâmbovița se varsă în Lacul Morii, Pădurea Băneasa, Valea Saulei și stufărișurile din Dobroiești. ONG-ul adună dovezi științifice pentru studiile de fundamentare care să arate că zonele merită statut de protecție.
„Noi avem 5 ani să încercăm să finalizăm accesibilizare și să încercăm obținerea unui statut de protecție pentru aceste zone”, a explicat Dan Bărbulescu.
Studiul de fundamentare pentru Pajiștea Petricani a fost finalizat recent și predat Primăriei Sectorului 2. Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a spus că va supune aprobării Consiliului Local Sector 2 un proiect de hotărâre ca zona să capete statut de protecție.
Toamna trecută, Asociația Parcul Natural Văcărești, în colaborare cu Primăria Sectorului 2, a accesibilizat zona și a făcut un traseu de vizitare a Pajiștii Petricani. Acesta este planul și cu Stufărișurile din Dobroiești.
HotNews.ro a prezentat în mai multe articole cum arată aceste zone și a discuat cu specialiști despre valoarea lor și importanța în oraș:
- Cum arată Dâmbovița când nu este „încorsetată” în beton? Zona ar putea deveni al doilea parc natural al Bucureștiului
- FOTO Paradisul neștiut din cartierul corporatiștilor
- Locurile pe care nu trebuie să le ratezi dacă iubești natura. FOTO
- FOTO Bucureștiul poate avea un nou parc natural, în afară de Delta Văcărești. Unde este Valea Saulei, cu 10 hectare de „sălbăticie”