FOTO Sistemul de monitorizare cu brăţări electronice a devenit operaţional în Bucureşti şi în trei judeţe / Cum arată dispozitivele și cum funcționează

Sistemul informatic de monitorizare electronică este funcțional de sâmbătă în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea, unde vor fi monitorizate prin brățări electronice persoanele faţă de care se emit ordine de protecţie dispuse de poliţie sau de instanţă. Conform Poliției, este prima etapă a acestui proiect care protejează victimele violenţei în familie.

Deocamdată este un proiect pilot care urmează să se aplice în trei etape, după cum urmează, potrivit Poliției:

• a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – în București și în județele Iași, Mureș și Vrancea;
• b) a doua etapă – în anul 2024 – în București, în cele 3 județe menționate și în județele Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
• c) a treia etapă – în anul 2025 – în județele menționate mai sus și în: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

În ce constă sistemul de monitorizare a victimelor violenței domestice

Sistemul de supraveghere electronică constă într-un kit care include brăţara care se prinde de gleznă ori în cazuri determinate de lege de încheietura mâini agresorului, un telefon mobil înmânat agresorului, care are montat un sistem de urmărire şi pe care agresorul este obligat să îl poarte, încărcat, asupra lui, în caz contrat declanşându-se alarma.

Brăţara conţine elemente de siguranţă care nu permit agresorului să o îndepărteze. Un al doilea telefon este înmânat persoanei care este protejată, care va avea de asemenea obligaţia de a-l purta asupra sa.

Există şi kituri cu telefoane pentru multiple persoane protejate, victime ale violenţei domestice.

Dispozitivul electronic de supraveghere va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depășire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului și altele.

Conform Poliției Române, utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță.

Cum funcționează sistemul de monitorizare

Ce spune Poliția:

• Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.
• Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenției umane, acolo unde este posibil, și înlocuirea acesteia cu reguli obiective.
• După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic.
• Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei și transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenție, către dispeceratul S.I.M.E. și S.N.U.A.U. 112 și astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenție.

În 1 septembrie, IGPR a semnat acordul-cadru pentru achiziția sistemului informatic și a 15.000 de kituri de monitorizare, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei fără T.V.A., urmând a fi semnate contracte subsecvente pentru achiziția tuturor kiturilor.

Pentru operaționalizarea sistemului, au fost instruiți polițiștii, fiind emisă și o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.

Faptele de violență domestică, în creștere

În primele 8 luni ale anului, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) față de primele 8 luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 fapte).

În această perioadă u fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, (cu 6,2% (+430) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Cele mai multe, 6.598 reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% (+728) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei (din care 212 atunci când ordinul de protecție a fost solicitat de victimă și 13 atunci când cererea a fost realizată de alte persoane), 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720 (cu 7,9% /+346) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021).

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% (+356) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.

Măsuri dispuse prin ordinele de protecție

În primele 8 luni ale anului 2022, au fost dispuse prin ordinele de protecție 15.406 măsuri (obligații sau interdicții), după cum urmează:

• 3.468 – evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate,
• 757 – reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei,
• 138 – limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată,
• 77 – cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență dintre cele prevăzute la art. 19, 6.498 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți,
• 497 – interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează,
• 2 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere,
• 3.855 – interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima,
• 33 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute,
• 81 – încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

Ordinele de protecție provizorii

În primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, au fost emise 8.765 de ordine de protecție provizorii (cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, respectiv cu un procent de 23,1%), 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție, reprezentând 40%, 8.679 din total fiind emise la solicitarea victimelor, 60 la solicitarea altor persoane și 26 emise la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens, nefiind nici unul emis la solicitarea ONG-urilor.

Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 5.405 (61,7%) ordine de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban și 3.360 (38,3%) în mediul rural.

Din totalul celor 8.765 de ordine de protecție provizorii emise, 7.772 au fost confirmate de procuror, ceea ce reprezintă un procent de 89%, 3.469 fiind transformate în ordine de protecție, respectiv un procent de 40%.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu (conform art. 47, alin. 2 din Legea nr. 217/2003, R) au fost sesizate 579 de infracțiuni (cu 46,2% (+183) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021), din care 322 în mediul urban și 257 în mediul în rural.

Măsuri dispuse prin ordinele de protecție provizorie

Conform Poliției, în perioada analizată, prin ordinele de protecție provizorii au fost dispuse 13.896 de măsuri, după cum urmează:

• 4.875 – evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate,
• 1.465– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună,
• 7.524 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți,
• 0 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere
• 32 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.