FOTOGALERIE Cele mai controversate proiecte imobiliare aprobate de administratia Oprescu: blocuri de trei etaje pe Soseaua Kiseleff, un turn de 45 de metri la intersectia Caii Dorobanti cu bd. M. Eminescu si mai multe cladiri de patrimoniu demolate

Retinerea unui consilier personal al primarului Sorin Oprescu pentru o presupusa spaga intr-un caz de obtinere a unei autorizatii de construire a repus pe tapet discutia mai veche despre modul in care Primaria Bucuresti face urbanism. Desi primarul Sorin Oprescu a promis in campania electorala ca va proteja patrimoniul Capitalei, in cele doua mandate ale sale a semnat documentatiile de urbanism sau autorizatiile de construire pentru mai multe proiecte imobiliare controversate, printre care un bloc de 5 etaje pe strada Mantuleasa, un ansamblu de blocuri de 3 etaje pe Sos. Kiseleff, peste o copie in miniatura a gradinilor din Versailles sau un bloc de 7 etaje peste casa Spiru Haret.

In plus, edilul a semnat autorizatiile pentru demolarea mai multor cladiri de peste 100 de ani vechime: un bloc de 4 etaje langa Ateneul Roman, un turn de 45 de metri la intersectia Caii Dorobanti colt cu bd. M. Eminescu, peste doua cladiri vechi de peste 100 de ani, o casa de pe strada Anton Pann nr. 29 si doua cladiri construite in 1895 si 1920 pe str. Christian Tell. Proiectul care prevede construirea unui mall si a unui bloc de 7 etaje in gradina Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei este pe punctul de a fi avizat.

Nota: Procedural, primarul Capitalei si arhitectul sef semneaza autorizatiile de construire si de demolare. In ceea ce priveste planurile de urbanism, arhitectul sef semneaza avizul de urbanism, iar primarul Capitalei semneaza expunerea demotive atunci cand proiectul este trimis pentru aprobare la Consiliul General al Municipiului Bucuresti si pune proiectul pe ordinea de zi a forului decizional.

Bloc de 5 etaje pe strada Mantuleasa, pe terenul unde s-a aflat scoala unde a invatat Mircea Eliade, demolata in 2012

In 2015, Primaria Capitalei si-a dat acordul pentru construirea unui bloc cu o inaltime de 5 etaje pe strada Mantuleasa, nr. 7-9, pe terenul unde s-a aflat scoala unde a invatat Mircea Eliade si alte cladiri construite in secolul XIX, demolate in 2002 fara aviz de la Ministerul Culturii. Proiectul imobiliar s-a aflat in dezbatere publica pe site-ul Primariei Capitalei, iar acum urmeaza sa fie supus aprobarii Consiliului General al municipiului Bucuresti. Cetatenii care si-au exprimat parerea pe site-ul municipalitatii si societatea civila sunt de parere ca blocul de 5 etaje nu se incadreaza in zona deoarece este prea inalt si masiv fata de cladirile ridicate in zona, arhitectura sa nu se incadreaza in context si va aduce trafic intr-o zona si asa prea aglomerata. Acestia nu doresc aprobarea proiectului.

Proiectant este firma KXL si beneficiar Leader Properties. Arhitectii care fac proiectul spun ca, la proiectul propus, culorile folosite pentru fatada sunt in tonul zonei, iar din punct de vedere al inaltimii se incadreaza in zona.

Blocul ar urma sa adaposteasca locuinte, comert si birouri.

Indicatorii urbanistici aprobati in prezent de Primaria Capitalei sunt:

– inaltimea maxima: subsol plus demisol plus parter plus cinci etaje – 25 metri;

– Procent de Ocupare al Terenului : 65%

– Coeficient de Utilizare al Terenului: 2,4.

– Functiune: servicii, comert, birouri

Indicatorii urbanistici din zona protejata Mantuleasa sunt:

– inaltimea maxima: 16 metri;

– Procent de Ocupare al Terenului : 65%

– Coeficient de Utilizare al Terenului: 2.

Consiliul local al sectorului 3 a aprobat la sfarsitul anului 2008 construirea unui turn de 17 etaje pe Mantuleasa. Cladirea a fost aprobata printr-un Plan Urbanistic de Detaliu, la pachet cu alte doua constructii de patru si de zece etaje, pe data de 6 noiembrie 2008. Turnul avea aviz de la Primaria sectorului 3, semnat de arhitectul-sef de sector, Stefan Dumitrascu, insa lipsea avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii. Dupa ce HotNews.ro a sesizat acest abuz, iar proprietarii din zona si ONG-urile s-au mobilizat, Consiliul Local sector 3 a abrogat hotararea prin care s-a aprobat PUD-ul. Proprietarii au revenit in 2010, cerand la data respectiva permisiunea sa construiasca un bloc de 8 etaje, dupa care s-a ajuns la 5 etaje.

Blocuri cu trei etaje pe Soseaua Kiseleff la nr. 45-45A, unde se afla o copie in miniatura a gradinilor din Versailles

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe 4 septembrie 2014 Planul urbanistic de Detaliu care prevede construirea unor blocuri cu trei etaje pe Soseaua Kiseleff la nr. 45-45A, unde se afla o copie in miniatura a gradinilor din Versailles. Proiectul a obtinut toate avizele necesare de la Primaria Capitalei, Ministerul Mediului, Directia pentru Cultura a Municipiului Bucuresti, insa a stranit numeroase contyroverse in randul societatii civile care dorea pastrarea gradinilor. In plus, chiar Primaria sectorului 1 a atacat proiectul in instanta, fiind de parere ca acesta mutileaza zona.

Potrivit Planului Urbanistic de Detaliu aprobat, cele doua case construite in perioada interbelica se pastreaza, blocurile urmand sa fie construite in spatele lor, pe terenul pe care sunt amenajate gradinile. Primaria Capitalei a dat aviz favorabil acestui proiect, desi terenul pe care se vor ridica cladirile figureaza ca spatiu verde. Pe langa faptul ca este spatiu verde, terenul se afla in zona protejata Averescu si zona de protectie a mai multor cladiri monument istoric. Legea interzice construirea spatiilor verzi.

Cladirile propuse au o inaltime de 16 metri, un procent de ocupare a terenului de 40% si coeficient de utilizare al terenului 1,4, iar circa 5.800 mp vor fi amenajati ca spatiu verde. Indicatorii urbanistici respecta valorile impuse de planul urbanistic care reglementeaza ce se poate construi in zona protejata Averescu. Terenul are o suprafata de circa 11.600 mp.

Proprietarul terenului este avocata Lucia Chereches si societatea Residence Kiseleff 45, iar proiectant arhitect – Cristina Enache

Copia in miniatura a gradinilor de la Versailles aflata in curtea vilei de pe Soseaua Kiseleff nr.45 a fost demolata pe 25 februarie 2015, lucrarile de demolare fiind autorizate de Primaria Capitalei. Primaria sectorului 1 a cerut in instanta suspendarea Planului Urbanistic de Detaliu, si a obtinut in aceasta primavara suspendarea acestuia. Decizia poate fi atacata cu recurs, iar procesul se judeca.

Cum a luptat Asociatia Salvati Bucurestiul pentru oprirea proiectului

Curtea de Apel Bucuresti a anulat definitiv si irevocabil autorizatiile de demolare pentru cele doua imobile construite in perioada interbelica, pe Soseaua Kiseleff 45 A si B, in iunie 2012. Procesul a fost initiat de Asociatia Salvati Bucurestiul. Lucia Chereches, proprietara cladirilor, a obligat prin hotarare judecatoreasca primarul Sectorului 1 sa emita autorizatii de desfiintare, pe 15.02.2011 si vrea sa construiasca in locul lor un ansamblu de blocuri. Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat pentru anularea autorizatiilor pe 24.01.2012 . In paralel, proprietara, Lucia Chereches a solicitat Asociatiei Salvati Bucurestiul si membrilor fondatori daune de 600.000 de euro pe motiv ca ONG-ul a lipsit-o de dreptul de folosinta a imobilelor de pe Soseaua Kiseleff 45, obtinand in instanta suspendarea si anularea autorizatiilor de desfiintare. Procesul se afla pe rol.

Dupa anularea autorizatiei de demolare in iunie 2012, in luna octombrie a aceluiasi an, Directia de Cultura a Municipiului Bucuresti a dat un nou aviz pentru demolarea celor doua cladiri.

Prin acest aviz, Directia de Cultura Bucuresti, o institutie care ar trebui sa apere patrimoniul construit din Romania, redeschide calea catre demolarea celor doua cladiri interbelice. Reamintim ca, dupa anularea autorizatiei de demolare de catre Salvati Bucurestiul, fiul proprietarei a incendiat una dintre cele doua imobile, dar pompierii au intervenit la timp si au reusit sa stinga focul.

Mall-ul de la Palatul Stirbey de pe Calea Victoriei

La inceputul anului 2015, Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele Palatului Stirbey de pe Calea Victoriei, care prevede ridicarea unui centru comercial si un bloc de locuinte de 7 etaje in spatele cladirii monument istoric pe fostele gradini ale palatului. De-a lungul timpului, acest proiect a starnit numerose controverse, atat societatea civila cat si o parte dintre arhitecti cerand reconstruirea gradinilor si spunand ca noile cladiri nu isi au locul langa palat.

Cladirea din spatele palatului Stirbey care va adaposti locuintele si centrul comercial, este retrasa fata de cladirea palatului, cu circa 20 de metri, iar inaltimea ei este de 34,5 metri, in partea dinspre Calea Victoriei. Pe partea cu str. Budisteanu, imobilul va avea o inaltime de 17,5 metri. In spatiul ramas liber intre palat si noua constructie va fi amenajat un atrium cu acoperis retractabil si un pasaj pietonal.

In partea dinspre Calea Victoriei cladirea va avea 7 etaje de locuinte, la mijloc cinci etaje de spatii comerciale, iar in spate inca trei etaje de locuinte. La subsol vor fi 4 nivele de parcare ce vor avea circa 500 locuri de parcare.

Ca si pondere din suprafata construita: 11761 mp vor ocupa spatiile comerciale, 14.404 mp locuintele, circa 4.000 mp spatiile publice, circa 19.000 mp parcajele subterane, iar spatiul verde circa 2.000 mp.

Indicatorii urbanistici sunt: POT 65%, CUT 3,85.

Proprietarul palatului si initiatorul proiectului este Alexandru Popescu, iar biroul de arhitectura care realizeaza proiectul este Westfourth Architecture.

Ministerul Culturii a dat in secret aviz pentru restaurarea palatului Stirbey pe 17 iulie 2013, iar pe 24 octombrie 2013 a dat unda verde proiectului imobiliar din spatele palatului, indicatorii urbanistici fiind un pic mai mari decat cei agreati la inceputul anului de Comisia de urbanism.

Istoricul proiectului de la Palatul Stirbey

Proiectul imobiliar de la Palatul Stirbey se discuta de aproape zece ani. Initial, s-a discutat despre aplasarea mai multor cladiri inalte pe terenul din spatele palatului si alaturi. Dupa 2004, cand s-a schimbat proprietarul cladirii, pe terenul din spatele monumentului s-au propus mai multe constructii. Intrucat legislatia in ceea ce priveste urbanismul a devenit, dupa 2007, mult mai stricta, inaltimea cladirilor propuse a tot scazut.

In 2009, Primaria Capitalei a dat la Palatul Stirbey aviz de urbanism pentru un ansamblu de cladiri a caror inaltime maxima este de 40 de metri. Imediat dupa, proiectul a ajuns la Ministerul Culturii unde s-a iscat un adevarat scandal. Pe 21 decembrie 2009, ministrul Culturii la vremea respectiva, Theodor Paleologu, a dat aviz nefavorabil proiectului, acesta fiind retrimis la Comisia Nationala a Monumentelor Istorice.

Pe 29 septembrie 2010, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a dat unda verde proiect imobiliar din spatele Palatului Stirbey. In termen de 30 de zile, ministrul Kelemen Hunor trebuia sa decida daca va aviza favorabil sau nu proiectul care presupune construirea unui bloc de 37,5 metri inaltime in spatele palatului, monument istoric.

Acest aviz nu a fost dat, iar proprietarul, omul de afaceri Ovidiu Popescu a dat Ministerul Culturii in judecata.

Bloc de 22 de metri inaltime langa Ateneul Roman, pe un spatiu verde

In 2013, Primaria Capitalei, a avizat Planul Urbanistic de Detaliu str. Rosetti 1-3 care propune construirea un bloc de 22 metri naltime pe terenul pe pe care se afla restaurantul Cina, chiar vizavi de Ateneul Roman. Acum terenul este spatiu verde, pentru ridicarea cladirii urmand sa fie defrisati 15-20 de copaci, potrivit Asociatiei Salvati Bucurestiul. Imobilul nou construit ar fi mult mai inalt decat restaurantul Cina, monument istoric, si cu doua etaje mai inalt decat Ateneul Roman (la cornisa acestuia), mai sustin reprezentantii ONG-ului. Societatea civila este de parrere ca o astfel de constructie nu are ce cauta langa Ateneul Roman.

Parcela pe care ar urma sa se construiasca proiectul are circa 3000 mp, iar proprietar este firma Bucuresti Turism, investitorul de la fostul Hotel Bucuresti (Radisson Blu).

PUD-ul a fost supus de mai multe ori aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti, insa pana in prezent nu a fost aprobat, din cauza presiunii publice si a scandalului pe care proiectul l-a generat.

Turn de 45 de metri la intersectia Caii Dorobanti colt bd. M. Eminescu, peste doua cladiri vechi de peste 100 de ani

In martie 2014, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a dat unda verde proiectului imobiliar care propune construirea unui turn de 45 de metri inaltime la intersectia bd. Mihai Eminescu cu Calea Dorobanti, peste doua cladiri vechi de peste 100 de ani. Atat societatea civila cat si circa 1000 de vecini sunt impotriva acestui proiect pe motiv ca este prea inalt si distruge aspectul zonei in care se afla mai multe cladiri monument istoric.

Planul Urbanistic Zonal Dorobanti – Brosteanu – Eminescu propune construirea unui turn de 45 de metri inaltime si a mai multor cladiri cu inaltimi mai mici pe terenul de circa 5000 de mp aflat intre cele trei strazi. Turnul ar urma sa fie in imediata vecinatate a unor monumente istorice din Calea Dorobanti si strada Eminescu. Peste 1000 de vecini au semnat mai multe memorii impotriva proiectului, neglijate de primarie. Parohia cartierului s-a manifestat de asemenea impotriva proiectului, care propune un cazinou vecin bisericii. Cladirile ar urma sa adaposteasca birouri, cazinou, hotel, locuinte, birouri si comert. Proprietarul terenului este firma Rubin Gold, iar proiectant arhitectul Dorin Stefan.

Istoria proiectului

Istoria acestui proiect a inceput in mai 2009, cand firma Rubin Gold 2004 a prezentat Comisiei Tehnice de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei ce doreste sa construiasca te terenul de la intersectia Caii Dorobanti cu bd. Mihai Eminescu. Atunci, pe acest teren au fost propuse trei variante:

– un turn de 200 metri, proiectat de firma de arhitectura a arhitectei Zaha Hadid;

– o cladire de 55 de metri, proiectata de compania Bergman, Walls & Associates (Israel);

– o cladire de 90 de metri, proiectata de arhitectul Dorin Stefan.

Dupa mai multe sesiuni de discutii si proteste din partea societatii civile, Comisia Tehnica de Urbanism a inclinat spre proiectul propus de arhitectul roman, Dorin Stefan, membru in aceeasi Comisie. Inaltimea proiectului a fost scurtata, iar in final s-a ajuns la o cladire cu o inaltime de circa 40 de metri. Nici in aceasta forma ONG-uri nu au fost de acord cu proiectul intrucat era mult mai inalt decat cladirile invecinate si afecta zona protejata: „Planul Urbanistic Zonal pentru Zonele Protejate valabil din 2000 prevedea o inaltime maxima de 13 metri in strada Brosteanu, 16 metri in strada Dorobanti si 27 metri in strada Eminescu. Nu 46 de metri. Consiliul General are insa voie sa deroge de la inaltimile maxime. Etaje superioare ale imobilului ies in consola deasupra a trei Monumente istorice: Eminescu 27, Dorobanti 18 si Dorobanti 20”, a declarat pentru HotNews.ro, la vremea respectiva, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul.

In 2011, dupa modificarea Legii urbanismului, proiectul a fost oprit deoarece investitorii privati nu mai puteau initia Planuri Urbanistice Zonale pe zonele protejate.

In 2012, pentru a debloca proiectul, Primaria Capitalei a incheiat cu firma Rubin Glod 2004, proprietarul terenului, o conventie, municipalitatea devenind initiatorul Planului Urbanistic Zonal. Potrivit Legii urbanismului, in acel moment, investitorii privati nu puteau initia Planurile Urbanistice Zonale decat in urmatoarele situatii: construirea de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine, parcuri comerciale, parcuri culturale, zone de productie, zone de dezvoltare a unor ansambluri rezidentiale noi. In acest proiect nu se regaseste nici una dintre aceste functiuni. Intre timp, legea urbanismului s-a modificat din nou si investitorul a putut obtine aprobarile necesare.

O cladire de peste 100 de ani de pe strada Anton Pann nr. 29 a fost demolata in baza unei autorizatii emise de Primaria Capitalei

In noiembrie 2013 o cladire de peste 100 de ani din Bucuresti, de pe strada Anton Pann nr. 29, a fost demolata in baza unei autorizatii emise de Primaria Capitalei in acelasi an. Cladirea nu este monument istoric insa face parte din zona protejata Labirint si ar fi trebuit conservata ca atare, avand grad maxim de protectie.

Beneficiarul autorizatiei de demolare este firma Total management Services. La baza autorizatiei de construire sta si un aviz de la Ministerul Culturii. Inainte sa fie demolata, constructia a fost lasata in paragina, aceasta ajungand intr-un stadiu avansat de degradare.

Doua cladiri construite in 1895 si 1920 pe str. Christian Tell demolate cu girul primariei conduse de Oprescu

La sfarsitul lunii octombrie 2013 au fost demolate doua cladiri construite in 1895 si una in 1920 de pe str. Christian Tell, zona Piata Amzei, autorizatia de demolare fiind emisa de Primaria Capitalei. Din cea mai valoroasa cladire a ramas doar un perete si randul de camere din spatele acestuia. Beneficiarul este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectura care face proiectul de demolare este Imoplan.

Potrivit unui studiu istoric facut de Ordinul Arhitectilor Bucuresti, cladirile aveau o valoare exceptionala si ar fi trebuit sa capete statutul de monument istoric. In locul imobilului ar urma sa se construiasca un bloc de cinci etaje, potrivit unui plan urbanistic aprobat de Consiliul General Bucuresti.

Bloc de 7 etaje peste casa Spiru Haret

Pe 29 mai 2008, in mandatul primarului Adriean Videanu, Consiliul General al municipiului Bucuresti a aprobat un bloc de circa 27 de metri inaltime peste casa lui Spiru Haret din str. Gheorghe Manu nr. 7. Primaria Capitalei a emis pe 24 decembrie 2012 autorizatia de construire pentru consolidarea cladirii vechi si ridicarea blocului de 7 etaje. Lucrarile de construire au inceput la sfarsitul anului 2013, iar acum se lucreaza la finisaje, blocul fiind deja ridicat. Proprietarii sunt firma Invest Lux Construct, iar proiectant este biroul de arhitectura Urban Office. Societatea civila s-a opus in nemumarate randuri acestui proiect.

Cum ajunge un muzeu ruina

In aceasta casa Spiru Haret si-a petrecut ultimii ani din viata, iar dupa moartea sa a devenit muzeu. Pe 4 iunie 1941, dupa moartea sotiei lui Spiru Haret, casa a fost vanduta de rude Institutului National al Cooperatiei. Obiecte personale, carti, manuscrise si mobilierul au fost donate noului proprietar cu conditia de a amenaja un muzeu, lucru care s-a si intamplat. Lucrurile s-au schimbat insa dupa razboi, cladirea devenind proprietatea Sfatului Popular al Capitalei.

In 1956 imobilul a trecut in administrarea Ministerului Culturii, iar in 1986 in administarea Ministerului Educatiei. Dupa revolutie, imobilul s-a intors la CENTROCOP, institutie care in 2001 l-a vandut cu 610.000 dolari unei persoane private. In 2005, imobilul a fost vandut din nou firmei Invest Lux Construct cu 1.140.000 de euro.

Intentia proprietarului a devenit foarte clara un an mai tarziu, cand a obtinut aprobarile necesare pentru construirea unui bloc de sapte etaje peste casa lui Spiru Haret. Culmea este ca, desi casa este monument de interes local, proiectul are aviz de la Ministerul Culturii, cand la carma acestuia era chiar un ministru liberal.

HotNews.ro a mai scris despre acest subiect in 2009, cand casa era ocupa de oamenii strazii si distrusa sistematic.

Un turn de 20 de etaje pe spatiul verde din intersectia de la Razoare

In 2011, Primaria Capitalei a avizat construirea unui turn de 100 metri inaltime (P+20) pe spatiul verde din Intersectia de la Razoare. Planul Urbanistic General, terenul este spatiu verde cu accent vertical. Legea interzice construirea spatiilor verzi.

Proiectant era firma ASIX Desig, iar investitorii: investitorii, Emil Tanasoiu, Rodica Tanasoiu, Daniel Adrian Tanasoiu si Anca Tanasoiu. In 2012, proiectul a fost supus aprobarii Consiliului General insa nu a primit unda verde, iar apoi s-a modificat Legea Urbanismului. Acum in zona se desfasoara lucrari la metrou.

Blocuri de noua etaje pe str. George Enescu 11 – 11A

In 2008, Consilul General al Municipiului Bucuresti a aprobat pe acest teren (circa 1.500 mp) un ansamblu de cladiri cu inaltimea maxima de 9 etaje si trei subsoluri cu 135 locuri de parcare. Pe parcela sa aflau doua case vechi. Una in stil eclectic, construita la sfarsitul secolului XIX si care acum se afla intr-o stare avansata de degradare, dar pe care beneficiarii spun ca o vor restaura, blocurile de 9 etaje urmand sa fie construite in spatele si in lateralul ei.

Pe locul unde s-a aprobat blocul de 9 etaje a existat pana in urma cu cativa ani o casa la fel de veche care a ars misterios in 2006, ruina ei ramanand inca cativa ani pe teren, dupa care a disparut pe nesimtite. Inainte de incendiu functiona in interior un restaurant spaniol.

Blocul de 9 etaje este acum aproape gata, insa casa veche nu a fost inca restaurata. Proprietarul terenului este firma Jupiter Development, iar proiectantul cladirilor noi: BBM Grup.

Terenul pe care s-a construit blocul de 9 etaje etaje face parte din Zona Protejata Amzei. Potrivit regulamentului urbanistic afarent, indicatorii urbanistici reglementati erau: Procent de Ocupare al Terenului : 45%, Coeficient de Utilizare al Terenului: 2,5, inaltime maxima: 16 metri. Indicatorii urbanistici aprobati de Primaria Capitalei sunr aproape dubli: Procent de Ocupare al Terenului : 52%, Coeficient de Utilizare al Terenului: 4,5, inaltime maxima: 42 metri.

Bloc de patru etaje pe un spatiu verde din Piata Charles de Gaulle

In septembrie 2014, Consiliul General al municipiului Bucuresti a aprobat construirea unui bloc de 4 etaje in Piata Charles de Gaulle, pe un spatiu verde. Proiectul fusese deja avizat de Primaria Capitalei si de Ministerul Mediului. Terenul, in suprafata de circa 2000 mp, este chiar la intersectia cu bd. Primaverii, iar la cativa metri distanta se afla Imobilul Bazaltin, construit in 1935 dupa planurile celebrului celebrul arhitect Marcel Iancu.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, terenul face parte din Zona Protejata 55 – Parcelarea Dorobanti 2, iar potrivit planului de reglementari al acesteia, terenul este marcat ca facand parte dintr-un spatiu verde amenajat. In Cadastrul Verde al Bucurestiului, terenul este trecut ca spatiu verde, fapt relevat si de imaginile de la fata locului. Reamintim ca legea nu permite construirea spatiilor verzi.

Hotararea a fost suspendata de Prefect.